Specificul managementului în asistența maternală din Județul Galați

INTRODUCERE

Psihologia copilului şi factorii care influenţează comportamentul acestora încă de la naştere a constituit subiect de cercetare pentru multe domenii de activitate. Încă din cele mai vechi timpuri copiii abandonaţi erau duşi în centre de plasament. Această măsură era luată de stat ca un adăpost ajungând în scurt timp să creeze probleme. Banii alocaţi acestor adăposturi erau de cele mai multe ori prea puţini, lipsa hranei, a utilităţilor (căldură, lumină etc), a modelului parental şi influenţele unei societăţi care îi marginaliza au creat adevărate lupte pentru supravieţuire. Mulţi ani mai târziu, odată cu apariţia ştiinţelor socio-umane, cercetătorii au început să analizeze comportamentul uman ajungând la concluzia că, perioada copilăriei îşi pune amprenta în formarea personalităţii individului. Secolul XXI aduce modificări legislative în domeniul protecţiei copilului prin îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor aflaţi în dificultate. Cea mai importantă schimbare o constituie înlocuirea măsurii de plasament instituţional cu cel familial (sau plasamentul la asistent maternal). Studiul de faţă analizează modificările comportamentului la copiii care au fost mutaţi din centre de plasament, familii naturale sau alte situaţii la asistenţi maternali profesionişti. Cercetarea diferitelor cazuri (fiecare caz este unic în felul său) relevă eficienţa serviciilor aduse în sprijinul copiilor aflaţi în situaţii de risc.

CAPITOLUL I

MANAGEMENT

- ŞTIINŢĂ ŞI PROFESIE -

I.1. CONCEPTUL DE MANAGEMENT

Termenul de “management” este preluat din limba engleză, dar izvorul său este cuvântul “manus” din latină care înseamnă mână şi implică acţiunea de manevrare. În italiană, s-a format apoi cuvântul “mannegio” care se referă la prelucrarea cu mâna şi de aici, a apărut termenul francez “manege” cu semnificaţia de loc unde sunt dresaţi caii. Ulterior, a apărut în limba engleză cuvântul “manage” care exprimă activitatea de administrare, de conducere şi are substantivul “management”, care înseamnă conducător. În acest fel, se observă că managementul ca activitate a fost identificat mai întâi în sfera sportivă. Ulterior, a fost adoptat în ştiinţa militară, în politică, ziaristică, administraţie publică.Ca activitate, managementul se poate identifica odată cu procesul de concentrare a activităţii colective de muncă a oamenilor, adică odată cu procesul de adâncire a diviziunii muncii. Conţinutul activităţii de management poate fi înţeles dacă se încearcă o analiză comparativă între aceasta şi activităţi cu care se confundă: organizare, îndrumare, dirijare, administrare, leadership. Prin urmare:

a) managementul nu se identifică cu activitatea de organizare. Pentru ca un sistem să fie bine organizat, este necesară o decizie managerială în acest sens, dar pentru a beneficia de o conducere adecvată este necesară o organizare corespunzătoare;

b) managementul nu se confundă cu activitatea de îndrumare, respectiv supravegherea. Aceasta din urmă presupune o latură a conducerii valabilă în condiţiile în care munca este percepută ca acţiune umană necesară pentru existenţă dar lipsită de conştiinţă şi devotament profesional;

c) managementul nu înseamnă activitatea de dirijare. Aceasta presupune orientarea unui sistem spre atingerea de noi trepte în dezvoltarea sa şi reprezintă un segment al activităţii manageriale;

d) managementul nu se identifică cu activitatea de administrare. Aceasta presupune o abordare statică a instituţiei în care accentul cade pe munca de birou, în timp ce activitatea de management urmăreşte capacitatea instituţiei de a se adapta la schimbări;

Managementul ca ştiinţă, preia tot ce este pozitiv de la managementul ca arta (bunul simţ, intuiţia şi acumularea de experienţă) şi are un obiect de studiu specific

Obiectul de studiu al ştiinţei managementului îl reprezintă relaţiile de conducere adică totalitatea raporturilor dintre elementele implicate într-o organizaţie şi dintre aceştia şi factorii exteriori. În acest fel, managementul priveşte atât instituţie şi variabilele intrinseci respectiv organizarea ei şi procesele care se derulează în interiorul unei organizaţii, cât şi conjunctura în care acţionează aceasta, respectiv factorii extrinseci care înseamnă elementele de micro şi macromediu ale instituţiei.

În concluzie, managementul reprezintă un ansamblu de activităţi desfăşurate cu scopul de a se asigura funcţionalitatea normală, eficientă a sistemelor sociale de către unul sau mai mulţi indivizi şi care fac obiectul unei ştiinţe.