Specificul Profesiei de Psiholog Școlar

I. Aspecte definitorii ale profesiei de psiholog şcolar

1. Coordonatele profesiei de psiholog

Psihologul poate fi apreciat ca fiinţă legală şi profesionist (Ghiglione, Richard, 1992, apud Zlate, 2000, p.60). Profesia de psiholog trezeşte atât atracţie, dar şi teamă iar controversa asupra ei se datorează, probabil, obiectului ei de activitate - psihicul uman. Cele două ipostaze ale psihologiei, ştiinţă şi profesie, sunt intercondiţionate, dezvoltarea ştiinţifică fiind premisă indispensabilă pentru profesiunea de psiholog care, la rândul ei, se prezintă drept cadru de aplicare şi verificare a ştiinţei.

Pe baza Ordinului comun al Ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi Preşedintelui INS nr.170/179/2008 privind Clasificarea ocupaţiilor din România (COR), pentru psihologi sunt prevăzute următoarele : 200. Psiholog în specialitatea psihologie clinică (codul 244501);

201. Psiholog în specialitatea consiliere psihologică (codul 244502);

202. Psiholog în specialitatea psihoterapie (codul 244503);

203. Psiholog în psihologia muncii şi organizaţională (codul 244504);

204. Psiholog în psihologia transporturilor (codul 244505);

205. Psiholog în psihologia aplicată în servicii (codul 244506);

206. Psiholog în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională (codul 244507);

207. Psiholog în specialitatea psihopedagogie specială (codul 244508);

208. Psiholog în psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale (codul 244509);

209. Psiholog în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf (codul 244510).

Pe lângă aceste precizări explicite, în COR mai există unele ocupaţii de graniţă, susceptibile de a fi exercitate de către psiholog, cum ar fi: 68. Terapeut ocupaţional (codul 258505);

82. Specialist in domeniul securităţii si sănătăţii în muncă (codul 241220);

137. Manager al sistemului de management securitate şi sănătate în muncă (codul 242315);

159. Art terapeut (codul 244606);

174. Grafolog (codul 244408);

182. Consilier pentru tineret (codul 24480).

Procesul de adaptare individuală a tinerilor practicanţi la profesia de psiholog, recunoscută ca ocupaţie distinctă în praxisul social, presupune, în primul rând, acomodarea şi asimilarea standardelor profesionale (Marica, 2012):

1. Standarde legale, reglementările juridice privind condiţiile exercitării profesiei de psiholog (Legea nr. 213 din 27 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 492, din 1 iunie 2004 şi intrată în vigoare la 1 iulie 2004, pe baza căreia este menţionat faptul că psihologul cu drept de liberă practică îşi desfaşoară activitatea pe baza principiului independenţei profesionale, cu asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea acestuia, confidenţialitatea actului psihologic, obligaţie a oricarui psiholog, fiind protejată prin lege (art.4).

2. Standarde de cunoaştere expertă, codificată şi specializată, ca urmare a formării profesionale, exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică fiind condiţionată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de specialitate, cu diplomă de licenţă în psihologie, obţinută la o instituţie acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalentă.

3. Standarde de iniţiere, menţinere şi avansare în carieră, sistemul teoretic având ca finaliate achiziţia acţională necesară profesiunii, cu rol determinant asupra sistemului aplicativ. În acest sens, dreptul de liberă practică pentru diferitele specializări şi trepte ierarhice presupune acumularea unui număr de credite (ore de pregătirea teoretică şi aplicativă, supervizare).

4. Standarde de utilitate socială recunoscută printr-un status social şi privilegii: dreptul de liberă practică a profesiei de psiholog.

5. Standarde de remunerare, legea precizând, prin art. 16, dreptul psihologului de a obţine pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.

6. Standarde de ierarhie profesională, evidenţiate prin prezenţa Colegiului Psihologilor din România (CPR), autoritate profesională reprezentativă, care monitorizează activitatea membrilor.

7. Standarde morale ce ţin de etica profesiunii conţinute de Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, ca sinteză de principii şi standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practică, cu valoare normativă, pe baza acestuia fiind instituite regulile de conduită morală ale psihologilor în activităţile în care aceştia se angajează ca psihologi.

8. Cultura profesională, ansamblu coerent internă şi cu o configuraţie complexă de standarde, valori, norme, simboluri, practici, grupuri formale, nivele de carieră şi imaginarul colectiv.

Activităţile psihologului cu drept de libera practică se referă la: 1. studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale, 2. investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor psihologice, 3. elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici, 4. testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburarilor emoţionale şi de personalitate şi a fenomenelor de inadaptare socială şi profesională, 5. interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor considerate a fi necesare (art.5).Obligaţiile psihologului cu drept de libera practică sunt: să cunoască şi să respecte reglementarile legale in vigoare referitoare la exercitarea profesiei, să se conformeze şi să respecte Codul deontologic, să exercite dreptul de liberă practică în limitele tipului de atestat deţinut; să urmărească perfecţionarea calificării profesionale; să îşi asume responsabilitate profesională faţă de beneficiar şi să servească interesele acestuia în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale (art.17).