Stres si Riscuri Psihologice

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Stres si Riscuri Psihologice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

1.Stres si riscuri psihosociale.2
2.Definirea stresului.4
2.1Ce este stresul?.4
2.2 Ce reprezinta stresul in munca?.4
2.3 Cât de serioasă este problema stresului în muncă şi cine poate fi afectat ?.6
3.Legislatia.6
4.Stadiile stresului(dupa Selye).7
5.Efectele stresului la locul de munca.8
6.Inventarul factorilor de stres.8
7.Cauzele stresului la locul de munca.9
8.Masuri de prevenire a stresului.11
8.1 Exercitiul fizic.11
8.2 Odihna.12
8.3 Concediile.12
8.4 Hrana.12
8.5 Apa.13
9. Combaterea stresului.13
10. Factori care provoaca cresterea stresului.14
11. Tratarea stresului.14
12. Strategii privind evitarea stresurilor profesionale.16
13. Concluzii.17
14. Bibliografie.18

Extras din document

STRES SI RISCURI

PSIHOSOCIALE

Introducere

In ultima perioada de timp, stresul a devenit una dintre preocuparile de maxima importanta ale medicinei, dar si ale specialistilor in psihologia muncii si aceasta datorita efectelor puternice pe care le are atat asupra sanatatii, cat si asupra calitatii muncii.

Dar ce anume poate determina aparitia stresului la locul de munca? Rapunsul este simplu: de cele mai multe ori se intampla ca un angajat sa fie suprasolicitat, avand de efectuat prea multe sarcini simultan sau in scurt timp. Presiunea deadline-urilor genereaza o stare de stres peste care se poate trece destul de greu. Existenta mai multor „sefi” ingreuneaza activitatea angajatului si ii determina aparitia unor stari tensionate, mai ales daca acestea se asociaza cu incertitudinile legate de activitatea desfasurata sau siguranta locului de munca. In alte situatii, lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru munca desfasurata ori conditiile neadecvate de lucru isi pun amprenta asupra starii angajatului. Nu in ultimul rand, un alt factor stresant este politica organizationala si/sau tipul de management al companiei. Mai putem adauga pe aceasta „lista neagra” si neintelegerile dintre angajati, nemultumirile financiare, supravegherea drastica, inlocuirea sistemului de beneficii si recompense cu cel de penalizari etc.

Majoritatea companiilor se confrunta cu situatii dificile, in care unii angajati, afectati de stres, fie nu mai au randamentul asteptat, fie creaza anumite stari tensionante in randul celorlalti salariati. Din acest motiv, se impune conceperea, adaptarea si mai ales mentinerea dimensiunilor unui job, astfel incat acesta sa raspunda si cererilor psiho-sociale pe care le au oamenii, nu numai sa priveasca interesul financiar al companiei. Majoritatea acestor strategii si solutii sunt luate de catre conducerea companiei si se integreaza in politicile de schimbare ale firmei. Exista, desigur, si unele „dimensiuni” care pot fi ajustate de catre salariat, fara a afecta sau influenta in vreun fel normele companiei. Prevenirea proactiva a surselor care ar putea genera stres reprezinta calea cea mai eficienta in rezolvarea problemelor de sanatate si siguranta ale salariatilor.

(“Resurse Umane”,Catalina Cochinescu)

Definitia stresului

Ce este stresul?

Cea mai potrivită definiţie ar suna cam aşa: reacţiile adverse, în plan psihic şi fiziologic, pe care le are o persoană atunci când nu este capabilă să facă faţă solicitărilor la care este supusă.

Stres-ul este declanşat mai puţin de problemele externe cu care ne confruntăm, cât de modul în care facem faţă (sau nu reuşim să facem faţă) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confruntă cu o mare diversitate de factori de presiune în cursul întregii lor existenţe, iar despre unii s-ar putea spune că sunt stimulaţi şi dau maximum de randament doar când se află “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar, din momentul în care încetăm să facem faţă în mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor începe să-şi facă apariţia.

(Julian Melgosa, “Fara stres”,Editorial Safeliz,Bucuresti 2000)

Ce reprezintă stresul în muncă ?

Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitarile mediului de muncă depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.

Stresul nu este o boală în sine, dar dacă este intens şi de durată, poate să conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de

presiune, poate să îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru intreprindere.

(“FACTS”,Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca)

Stresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din sunat.

Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de munca,prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii.

De obicei,sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare,depresie si scaderea productivitatii muncii.Stresul provocat de locul de munca poate influenta sanatatea si viata individului inafara serviciului. Nivele scazute de stres pot trece nedectabile, nivele usor mai mari pot avea un efect pozitiv,ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ,nivelele mari pot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stres si Riscuri Psihologice.doc