Stresul la Pacienții Dializați

Domeniu: Psihologie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 76 în total

Cuvinte : 21357

Mărime: 1.46MB (arhivat)

Publicat de: Antonia I.

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din proiect

Nenumarate studii au demonstrat prezenta depresiei si a afectului negativ la pacientii supusi procedurilor de dializa (de ex. Finkelstein et al., 2002). Unii autori considera chiar necesar screening-ul pentru depresie la acest tip de pacienti, deoarece prevalenta este foarte mare (Megan, 2015). Au fost avansate mai multe modele explicative, insa o valoare stiintifica importanta, o are modelul diatezei stress-tulburare (Lazarus si Folkman, 1984). Practic situatia de viata in care se afla acest gen de persoane, produce un stress psihic si fizic care duce la aparitia depresiei si afectivitatii negative. Cu toate acestea, putin studiat in cazul populatiei vizate de noi, dar studiat intens in general, este rolul protectiv al mecanismelor de coping adaptative-avantajoase pe de-o parte ca si tampon in calea efectelor negative ale stressului (fenomen numit rezilienta) si favorizant al aparitiei diverselor tulburari psihice (Ingram et al., 1998; Lazarus si Folkman, 1984). Un studiu care s-a ocupat de aceasta problema la pacientii dializati a gasit faptul ca mecanismele de coping modereaza relatia stress-depresie (Cos, 2008) insa problema este departe de a fi cunoscuta in amanuntime mai ales la nivel international. Diferentele culturale ale contextului din Romania isi pot pune amprenta asupra acestor relatii. Studiile internationale au demonstrat ca pacientii supusi dializei au un nivel de stress si depresie mai mare decat populatia generala (Kumar et. al., 2003; Shahrokhi et al., 2014), ca anumite mecanisme de coping cum ar fi suportul social, abilitatile privind rezolvarea de probleme, optimismul si controlarea situatiei pot atenua efectele stressului asupra sanatatii mentale.

1.1Stresul - generalitati

Conceptul de stres este foarte vechi, fiind relevat de majoritatea autorilor, datand inca din antichitate. Hipocrate, este cel mai important precursor al teoriilor legate de stres. Cel care lanseaza in limbajul medical conceptul de stres este fizicianul canadian Hans Seyle, el fiind fondatorul teoriei SGA - Sindromul general de adaptare. In abordarea stresului se mai enumera si altii, de pilda: Pavolv, Canon, Sigismund Freud. Pornind de la conceptele lui Seyle, la mijlocul anilor 60, a aparut notiunea de coping si conceptualizarea modelului tranzactional al stresului (Lazarus 1986, 1990, 1991).

Asa cum spune M Zlate (2007 p.570) "Stresul este raspunsul fiziologic sau psihologic al individului/organismului la un stresor de mediu. Seyle in 1971, descrie stresul ca fiind o insumare a raspunsurilor la solicitarea organsimului.

Seyle caracterizeaza stresul ca "o reactie generala nespecifica a organismului la actiunea externa a unor factori (agenti, stresori) ce sunt de natura variata ( fizica, biologica si psihica).

Lazarus, prin gandirea lui cognitivista caracterizeaza stresul ca fiind un "dezechilibru biologic, psihic si comportamental intre cerintele mediului fizic si resursele reale ale persoanei"

Stresul psihic este descris sub forma unor reactii psihice (Doina Cosman 2010), acestea sunt declansate e o serie de stresori care actioneaza ca o amenintare, sunt intensi, surprinzatori.

Manifestarile clinice ale stresului sunt:

-la nivel cognitiv: ideatie, confuzii, tulburari de atentie si memorie, astenie, fatigabilitate, depresie, obsesii, anxietate, blocaj ideati

-la nivel comportmental: pasivitate, randament redus, agresivitate

-la nivel muscular: ticuri "emotionale", tremor, hipo/hipertonie

-la nivel cardio respirator: bradi/tahicardie, colaps, apnee ( Doina Cosman , 2010)

Srtresul psihic poate fi cauzat de o serie de factori:

-un obstacol (fizic sau psihologic) ca recurs la frustrare

-perturbari cauzate de factori chimici sau biologici care duc la scaderea adaptativa a organismului

-privarea de libertate

-o amenintare perceputa de subiect ca reala sau imaginara

-amenintarea unei maladii cu risc vital.

Organismul incearca sa faca fata acestor stresori prin intermediul unor mecanismede aparare numite in psihologie "mecanisme de coping" sau tehnici de management al stresului. Acest coping rezida in efortul cognitiv al fiecarei persoane de a controla, gestiona aceste dificultati apasatoare/amenintari. (Dana Sonia Barbu, Teza de doctorat "Implicatiile interventiilor psihologice cognitiv omportamentale asupra calitatii vietii pacientului". Copingul este initiat si repetat, este ca un raspuns pentru a gestiona stresorul. Oamenii interpreteaza diferit o situatie de stres si de aceea si mecanismele de coping difera de a persoana la persoana.( J.E Singer si L.M Davidson, 2001).

1.2Stresul si psihosomatica

De-a lungul timpului s-au strans suficiente dovezi care au relevat rolul vietii emotionale in maladii (Jean Benjamin Stora 1991). O abordare clasica a psihosomaticii ce apartine lui Freud a facut o distinctie intre angoasa ca semnul de alarma, angoasa in fata unui pericol real

si angoasa automata. Angoasa in fata unui pericol apare ca o amenintare exterioara, pe cand in angoasa automata are loc o reactivare a suferintei, iar angoasa ca semnal de alarma functioneaza ca un pericol cu copul de a declansa mecanismele de reglare a Eului.

Ipotezele lui (F Alexander 1977) , conform studiului lui, erau relevati trei factori care duceau la aparitia bolii: circumstantele de viata cu rol in intensitatea emotionala, mecanismele de aparare, vulnerabilitatea organului. Conform acestei teorii, raspunsurile somatice la stimulii emotionali, depind e natura emotiei in cea mai mare parte. Starile emotionale au fiecare sindromul lor fiziologic. Frica si mania apar in cresterea tensiunii arteeriale, astfel, pusi in fata unui pericol, avem o secretie constanta a stomacului.

H. Weiner (1975) afirma: :"in cel putin patru din bolile considerate psihosomatice, existau perturbatii ale mecanismelor de reglare fiziologica ce puteau constitui un factor de risc predispunand la aceste maladii".

Cercetatorii ne arata ca nu putem exclue nicio maladie din domeniul psihosomatic, deoarece au ca principal obiectiv, integrarea componentelor psihologice, biologice si sociale ale orcarui incident medical. (J. Benjamin Stora, 1991).

1.3Teorii explicative si rezultate empirice privind efectele stresului asupra sanatatii fizice si psihice

Un model care explica foarte bine consecintele anxietatii si stresului asupra sanatatii fizice si psihice, este Modelul Interactionist al anxietatii, stresului si copingului (Rolland, 1998)

Bibliografie

1.Albu, M. - Construirea si utilizarea testelor psihologice, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1988;

2.American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM.IV-R), Washington D.C., 1994;

3.Arseni, C.; Golu, M.; Danaila, L. - Psihoneurologie, Ed. Academiei, Bucuresti, 1983;

4.Boyd, H.F., Johnson, G.O. (1981). Analysis of the Coping Style. Charles E. Merrill Publ. Co., Columbus, Ohio.

5.Chabrol, H. - Les toxicomanies de l' adolescent, Ed. Presse, Paris, 1992;

6.Chirita, R. si V., Papari, A., Manual de psihiatrie clinica si psihologie medicala, Ed. Fundatiei Andrei Saguna; Constanta, 1992;

7.Chirita, R. si V.; Papari, A. - Manual de psihiatrie clinica si psihologie medicala, Ed. Fundatiei Andrei Saguna; Constanta, 1992;

8.Cosmovici, A. ( 1996) - Psihologie generala, Ed. Polirom, Iasi.

9.Cristea, D. - Tratat de psihologie sociala, Ed. Pro Transilvania, Bucuresti, 2001;

10.Dafinoiu, I. - Sugestie si hipnoza, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1996;

11.Dafinoiu, I.; Vargha, J.L. - Psihoterapii scurte, Editura Polirom, Ias, 2005;

12.Enachescu, C. - Tratat de psihopatologie, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001;

13. Filimon, L. - Experienta depresiva: perspective socio-culturale, Ed. Dacia, Bucuresti, 2002;

14.Filimon, L., Experienta depresiva: perspective socio-culturale, Ed. Dacia, Bucuresti, 2002

15. Freud, S. - Introducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihopatologia vietii cotidiene, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980;

16. Golu, M. - Bazele psihologiei generale, Editura Universitara, Bucuresti, 2002;

17. Golu, M. - Dinamica personalitatii, Editura Geneze, Bucuresti 1993;

18. Holdevici, I. - Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2000;

19. Holdevici, I. - Autosugestie si relaxare, Ed. Ceres, Bucuresti, 1995;

20. Holdevici, I. - Elemente de psihoterapie, Ed. a III-a revizuita si adaugita, Editura All, Bucuresti, 1997;

21. Holdevici, I. - Gandirea pozitiva - Ghid practic de psihoterapie rational emotiva si cognitiv-comportamentala, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2000;

22.Holdevici, I. - Hipnoterapia: teorie si practica, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2004;

23. Holdevici, I. - Hipnoza clinica, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000;

24. Holdevici, I. - Psihoterapia - un tratament fara medicament, Editura Ceres, 1993;

25. Holdevici, I. - Psihoterapia anxietatii, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2000;

26. Holdevici, I. - Psihoterapia cazurilor dificile; Abordari cognitiv-comportamentale, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2003;

27. Holdevici, I. - Psihoterapia cognitiv-comportamentala. Managementul stresului pentru un stil de viata optim, Ed. Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2005;

28. Holdevici, I. - Psihoterapia Tulburarilor anxioase, Editura Ceres, Bucuresti, 2000;

29. Holdevici, I. - Psihoterapii scurte, Editura Ceres, Bucuresti, 2000;

30. Holdevici, I. - Sugestiologie si terapie sugestiva, Ed. Victor, Bucuresti, 1995;

31.Holdevici, I., Psihoterapia cognitiv-comportamentala. Managementul stresului pentru un stil de viata optim, Ed. Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2005

32. Holdevici, I.; Vasilescu, I. P. - Hipnoza si fortele nelimitate ale psihismului uman, Editura Aldomars, Bucuresti, 1991;

33. I.C.D. 10 - Clasificarea tulburarilor mentale si de comportament, Editura ALL, 1994

34.I.C.D. 10, Clasificarea tulburarilor mentale si de comportament, Editura ALL, 1994.

35. Iamandescu, I. B. - Manual de psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1995;

36.Iamandescu, I. B., Manual de psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1995.

37. Ilut, P. - Abordarea calitativa a socioumanului, Ed. Polirom, Iasi, 1997;

38. Ionescu, G. - Psihoterapia, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990;

39. Ionescu, G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Asclepios, Bucuresti, 1995;

40.Ionescu, G., Psihoterapia, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990.

41.Ionescu, G., Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Asclepios, Bucuresti, 1995.

42. Iovu, M. - Droguri legale, Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003;

43. Luban-Plozza, B., Iamandescu, I. B. - Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, Ed. Infomedica, Bucuresi, 2002;

44.Luban-Plozza, B., Iamandescu, I.B., Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, Ed. Infomedica, Bucuresti, 2002.

45.Manual de diagnostic si statistica medicala - DSM-IV A.P.A. - Asociatia Psihiatrilor liberi din Romania, Bucuresti, 2000.

46. Mihai, S. L. - 14 pasi in lumea drogurilor, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 2005;

47. Popescu-Neveanu, V. - Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1981;

48. Porot, A. si M. - Toxicomaniile, Ed. Stiintifica , Bucuresti, 1999;

49. Postel, J. - Dictionar de psihiatrie si de psihopatologie clinica, Ed. Univers Enciclopedic, 1998, Bucuresti, trad. Leonard Gavriliu;

50.Postel, J., Dictionar de psihiatrie si de psihopatologie clinica, Ed. Univers Enciclopedic, trad. Leonard Gavriliu, Bucuresti, 1998.

51. Predescu, V. - Psihiatrie, Ed. Medicala, volumul I si II, Bucuresti, 1989-1997;

52.Predescu, V., Psihiatrie, Ed. Medicala, volumul I si II, Bucuresti, 1989-1997.

53. Prelipceanu, D. - Psihiatrie-note de curs, Ed. Info Medica, Bucuresti, 2003;

54.Prelipceanu, D., Psihiatrie-note de curs, Ed. Info Medica, Bucuresti, 2003.

55. Rascanu, R. - Alcool si droguri-virtuti si capcane pentru tineri, Ed. Universitatii, Bucuresti, 2004;

56. Rascanu, R. - Elemente de psihologie a comunicarii, Ed. Universitara, Bucuresti, 1995;

57. Rascanu, R. - Psihologia comportamentului deviant, Ed. Universitara, Bucuresti, 1994;

58. Rascanu, R. - Psihologie medicala si asistenta sociala, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1996;

59.Rascanu, R., Psihologie medicala si asistenta sociala, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1996

60.Robertson, S.E. (1992). Conseling Adults with Physical Disabilities: A TransitionPerspective in Approaches in the Field of Disability. Ed. Chapman & Hall,London.