Studiu de Caz ca si Metoda de Cercetare Stiintifica

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz ca si Metoda de Cercetare Stiintifica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Asist. Univ. Aurelia Draghici

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

- ASPECTE TEORETICE
- SCOPUL
- OBIECTIVE
- METODOLOGIE
- INTERPRETARE
- ISTORICUL CAZULUI
- A. Acuze principale
- B. Istoric medical
- C. Status mental
- D. Diagnostic DSM-IV
- CONCEPTUALIZAREA CAZULUI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TERAPIEI COGNITIV COMPORTAMENTALE
- A. Factori etiologici
- B. Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale
- C. Evaluarea longitudinala a cognitiilor si comportamentelor
- D. Aspecte pozitive si puncte tari ale clientului
- E. Ipoteza de lucru
- TRATAMENT / PLAN DE INTERVENTIE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TERAPIEI COGNITIV COMPORTAMENTALE
- A. Lista de probleme
- B. Scopuri terapeutice
- C. Planificarea terapiei (Sedinta 1, 2, si 3)
- ANEXE
- Anexa 1 – Ghid de interviu
- Anexa 2 – Anamneza
- Anexa 3 - Grila de observatie
- Anexa 4 - Testul Cattel
- Anexa 5 – Chestionarul E.P.I
- Anexa 7 – Scara de evaluare a anxietatii Hamilton
- Anexa 8 – Chestionarul de testare a personalitatii dificile
- BIBLIOGRAFIE

Extras din document

ASPECTE TEORETICE:

Tulburarea anxioasa

Tulburarile anxioase reprezinta o suita de tulburari psihice cu o pondere importanta in randul populatiei generale, caracterizate prin trairi neplacute, dezagreabile ce interfereaza cu activitatea cotidiana.

Anxietatea- simptomatologie

Anxietatea e un fenomen normal, cu functie adaptativa, de alerta a organismului in fata unei primejdii, astfel incat sa fie adoptata cea mai buna solutie pentru organism. E oarecum echivalenta cu reactia de “lupta si fugi” descrisa de Cannon.

Anxietatea ca si boala

Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin ingrijorari excesive si nejustificate, la care se mai adauga alte tipuri de simptome( cf DSM IV). Forme de manifestare ale anxietatii: apartin atat domeniului psihologic cat si celui somatic.

- Stare de teama in legatura cu posibilitatea aparitiei unui eveniment neplacut pentru sine sau pentru altii;

- Neliniste psihomotorie care duce la restrangerea activitatilor obisnuite;

- Activitatea crescuta a SNV( sistemul nervos vegetative- sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): transpiratii, senzatii de cald/rece, gura uscata, diaree, mictiuni frecvente;

- Senzatia de sufocare;

- Stare de oboseala, slabiciune;

- Permanenta atentie la riscuri, vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta, pentru a controla chiar situatii cu un risc redus( fapt putin probabil sau lipsit de importanta).

- O tensiune musculara: zvacnituri, contractii dureroase( spate, umeri, maxilare) ce dau adesea senzatia de oboseala;

- O scrutare hipervigilenta a ceea ce este imprejur: senzatia de a fi permanent la panda, intr-o continua excitatie, dificultati de concentrare, perturbari ale somnului, iritabilitate.

Sindromul anxios generalizat este un soi de caricature a personalitatii anxioase si cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul. Este o maladie, in adevaratul sens al cuvantului, ce necesita un tratament.

Adesea, cele mai eficiente tratamente sunt cele in care o psihoterapie este insotita de medicatie.

Dintre psihoterapii, terapiile cognitive si cele comportamentale, au dovedit eficacitate. Pacientului i se propune:

1. sa se initieze in tehnici de relaxare, pentru a-si controla singur reactiile anxioase excessive;

2. sedinte de restructurare cognitive: terapeutul il ajuta pe pacient sa isi reconsidere gandurile anxioase. In special il ajuta sa faca o noua evaluare a gravitatii si probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza.

Psihoterapia este insotita uneori de un tratament medicamentos pentru ca pacientul se afla intr-o mare suferinta si trebuie ajutat imediat. Asocierea psihoterapiei cu medicatia in anumite cazuri e mult mai eficienta decat oricare din cele doua luate separat. Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticele si antidepresivele.

Cauzele din spatele tulburarii anxioase

Educatia si ereditatea se implinesc.

Ereditatea: numeroase studii au aratat ca in diferitele forme ale tulburarilor anxioase, cam un sfert din rudele de gradul intai sufereau de un sindrom anxios. La gemenii monozigoti, la “adevaratii gemeni”, cand unul e afectat de un sindrom anxios generalizat, intr-un caz din doua sufera si celalat de acelasi sindrom. Se au in vedere tulburarile anxioase si nu doar “ personalitatea anxioasa”, dar alte studii au dovedit ca si o trasatura a personalitatii anxioase este partial mostenita.

Mediul: studiile au aratat ca, la pacientii care sufera d tulburari anxioase, cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia, “ evenimentele de viata ”( despartiri, decese, mutatul, schimbarea profesiei) se succedasera rapid in lunile care au precedat aparitia sindromului. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor sau al divorturilor parintilor survenite in timpul copilariei.

Pentru psihanalisti, anxietatea excesiva, numita de ei “ anxietate nevrotica” este simptomul conflictelor inconstiente, neadecvat rezolvate si datand din prima copilarie. In cadrul unei psihanalize, perosoana care prezinta o tulburare anxioasa ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau, prin transfer, si astfel ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati si s-ar putea elibera de ea.

E buna anxietatea la ceva?

La urma urmei, anxietatea e o emotie fireasca. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxiosi in fata unor situatii ce comporta un anumit risc, cand dam un examen, inainte de a lua cuvantul in fata unei adunari, cand se intampla sa zabovim in drum spre gara etc. Si, cum nu este prea placut sa incerci o emotie precum anxietatea, vom cauta sa o ocolim procedand in asa fel incat sa evitam orice risc: cei mai anxiosi se vor pregati cat mai bine pentru examene, isi vor pregati discursul si vor ace totul pentru a ajunge din timp la gara. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur si simplu neprezentandu-se la examene sau refuzand sa-si tina discursul, sau renuntand la calatorie, caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji.

Vedem asadar ca, pentru a controla mai bine situatia si a preveni riscurile, anxietatea poate fi un stimulant dar si o stavila

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Caz ca si Metoda de Cercetare Stiintifica.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE