Studiul de diagnoză privind leadershipul în cadrul Colegiului Național Economic Andrei Bârseanu din Brașov

Scurt istoric al organizatiei

Bazele a ceea ce este astazi Colegiul National Economic “A. Barseanu” au fost puse inca din anul 1869, cand a fost infiintata prima scoala comerciala din Transilvania. De-a lungul timpului aceasta a evoluat sub diverse denumiri, iar de la 1 noiembrie 1922 i s-a atribuit denumirea de "Scoala Superioara de Comert Andrei Bârseanu", ca un omagiu adus eruditului si distinsului profesor Andrei Bârseanu, care timp de trei decenii a servit scoala cu credinta si devotament.

Din 1966 a primit denumirea de "Liceul Economic Brasov", iar ca urmare a bunelor rezultate ale elevilor de-a lungul timpului, la 1 septembrie 1997 acest liceu a obtinut titlul de "COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC ANDREI BÂRSEANU", sub care este cunoscut si astazi.

1. Tipul organizatiei

Lucrarea de fata isi propune sa trateze leadershipul in cadrul organizatiei de invatamant, pornind de la ideea de interactiune dintre acestea.

Organizatiei ii putem atribui diferite caracteristici in functie de tipologia in care se incadreaza. Astfel, conform teoriei lui Etzioni, CNE este, pornind de la mijloacele de control, o organizatie normativa bazata pe simboluri si prestigiu, iar din punctul de vedere al gradului de implicare ea este o organizatie morala, scopul indivizilor fiind convergent cu cel al organizatiei.

Pornind de la teoria lui Blow si Scott, organizatia analizata este una de interes public, primul beneficiar fiind societatea, si anume prin formarea viitorilor membri activi.

Katz si Kahn au stabilit si ei o tipologie in 1966, aceasta bazandu-se pe doua criterii: criteriul de prim rang si criteriul factorilor de rang secundar. Dupa primul criteriu amintit anterior organizatia studiata este una institutionala, iar dupa criteriul factorilor de rang secundar CNE este o organizatie formatoare de oameni.

De-a lungul timpului s-au mai elaborat si alte tipologii care clasifica organizatiile dupa diverse criterii. Din aceste perspective putem afirma ca organizatia analizata este: de stat, non-profit, reala si formatoare.

2. Abordari

Tinand cont de scopul organizatiei, si anume acela de formare de oameni, abordarea cea mai potrivita este cea a sistemului deschis. Din aceasta perspectiva organizatia interactioneaza cu mediul extern, care influenteaza activitatea acesteia si o modeleaza.

Ea este dependenta de schimburile continue cu mediul extern, acesta avand o influenta directa asupra strategiilor de leadership si structura organizatiei.

Specializarile care se stabilesc inainte de inceputul anului scolar rezoneaza la cerintele actuale ale pietei muncii. Pe de alta parte insa si parintii fac parte din mediul extern, relatia dintre ei si scoala fiind una foarte stransa. Interesele parintilor in educatia copiilor sunt direct proportionale de cele mai multe ori cu reusita acestora, crescand astfel prestigiul organizatiei.

3. Cultura organizationala

Cultura organizationala se refera la sistemul de valori, norme si credinte care modeleaza felul in care angajatii se comporta si-si indeplinesc sarcinile.

Analizand organizatia studiata in functie de dimensiunile stabilite de Williams, Dobson si Walter, am observat ca aceasta se incadreaza in tipul de cultura organizationala orientata spre rol.

Trasatura centrala a acestei institutii publice este respectarea unui sistem de reguli si regulamente impuse de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Sarcinile sunt indeplinite datorita cunostintelor si competentelor profesionale. Astfel, sunt importante atat abilitatile si experienta pedagogica, cat si cunostintele specifice fiecarei materii predate. Desi membrii trebuie sa se conformeze regulilor si regulamentelor impuse, totusi deciziile sunt luate in cadrul unui proces individual, logic si rational. Activitatile didactice si derularea orelor de curs sunt stabilite de fiecare profesor in parte, incadrandu-se insa in programa scolara si urmarind anumite norme pedagogice.

In structura piramidala a CNE, valorile centrale sunt respectarea legalitatii si a ierarhiei, rolurile fiind clar atribuite. In ceea ce priveste materiile predate, exista responsabili de arie curiculara, care coordoneaza activitatea profesorilor specializati in domeniul respectiv, dar exista si responsabili cu alte activitati non-didactice precum ordinea, pastrarea curateniei, purtarea, relatia cu mass-media, activitatile extrascolare, etc.

O dimensiune importanta a culturii organizationale este forma de manifestare culturala. In cadrul CNE exista ritualuri de diferentiere care separa conducerea de restul organizatiei. Un exemplu ar fi serbarile de deschidere si inchidere a anului scolar, cand directorul este cel care ia primul cuvantul si se adreseaza unilateral publicului prezent (elevii, parintii, dar si profesorii).

In ceea ce priveste eficienta in atingerea obiectivelor, exista o dependenta de limitele impuse de regulamente, colectivul profesoral avand o putere de decizie redusa atata vreme cat trebuie sa se incadreze intr-o programa scolara.

Perspectivele profesionale sunt destul de limitate, deoarece profesorii nu au ocazia sa avanseze spectaculos, locurile de munca fiind insa de cele mai multe ori stabile datorita mediului specific axat pe mentinerea starii de fapt.

4. Variabilele care influenteaza leadershipul si trasaturile liderului

Dintre variabilele care influenteaza leadershipul intr-o organizatie, cele care au impactul cel mai puternic asupra CNE sunt tipul organizatiei, nivelul de exercitiu al abilitatilor de conducere ale liderului si caracterisiticile staff-ului.

Fiind o organizatie de stat, birocratica, liniile directoare de conducere ale CNE se incadreaza in normele generale impuse de inspectorat si Ministerul Invatamintului. In ceea ce priveste organizarea si regulamentul de ordine interioara, liderul are libertate de decizie, poate impune sanctiuni si poate oferi recompense in limita unui cod intern unanim acceptat.

Nivelele de exercitiu ale abilitatilor de conducere ale liderului influenteaza de asemenea modul de conducere al organizatiei. Pattern-urile de comportament ale liderului analizat sunt rezultatul unei experiente indelungate in aceasta functie de conducere, dar se datoreaza in mare parte si personalitatii.

Printre trasaturile definitorii ale liderului prezentat putem sublinia ambitia, perseverenta, dar si optimismul. Liderul acestei organizatii reprezinta un model de conduita prin modul in care isi asuma responsabilitatile activitatii zilnice de conducere.

Pornind de la modelul nomotetic al personalitatii, stabilit de Eysenck, putem afirma ca liderul prezentat se situeaza undeva intre coleric si sangvinic, el fiind activ, sociabil, optimist, cu abilitati de lider, in acelasi timp fiind insa uneori si schimbator sau reactiv.

Conform studiului elaborat de Tannenberg si Schmidt, liderul CNE AB se incadreaza undeva la mijlocul continuumului dintre stilul autoritar si cel democratic, in functie de situatie. In unele cazuri deciziile se iau de comun acord prin vot, fie la nivelul consiliului administrativ al scolii, fie in cadrul consiliului profesoral. Totusi, uneori el doar prezinta decizia, in unele situatii dand dovada de subiectivism, deciziile luate pe cont propriu nefiind mereu bazate pe gandire analitica.