Teorii ale Personalității

1. Teoria Psihanalitică. Sigmund Freud.

1.1. Date biografice – Sigmund Freud.

S-a născut în 1856 în Freiburg, Moravia, pe teritoriul Cehiei de azi, într-o familie de evrei. Mama lui avea vârsta de 21 de ani atunci când micul Siggie a venit pe lume, deenind copilul favorit, fiind și primul născut. Tatăl său avea atunci 49 de ani și era o persoană autoritară și rigidă, foarte respectat de Freud. Constelația familială a avut un impact deosebit asupra dezvoltării sale ulterioare și stă la baza teoriei sale despre complexul Oedip.

La vârsta de 3 ani, Sigmund s-a mutat împreună cu familia la Viena, unde urma să trăiască aproape 80 de ani. A fost un elev foarte conștiincios și un cititor avid. Opțiunile profesionale erau limitate pentru un evreu care trăia în Viena și a început studiile de medicină la Universitatea din Viena, pe care le-a absolvit într-o perioadă mai lungă, pentru că a fost împiedicat de satisfacerea stagiului militar și de preocuparea de a aprofunda unele domenii.

Freud a fost impresionat de metoda de lucru a medicului Joseph Breuer, care își încuraja pacienții să vorbească liber despre simptomele lor. Este perioada în care Freud face cunoștință cu cazul Annei O., care a jucat un rol important în dezvoltarea interesului său pentru studiul isteriei și formularea teoriei psihanalitice. În primăvara anului 1884 Freud a început să cerceteze proprietățile anestezice ale cocainei și faptul că nu a găsit pericole asociate cu uzul acesteia l-a determinat să o folosească și chiar să o recomande prietenilor. A fost aspru criticat când s-a descoperit caracterul adictiv și efectele nocive ale cocaieni, mai ales că unul dintre prietenii apropiați a murit din această cauză. Remușcările l-au determinat să renunțe lecocaină, dar a fost în schimb dependent de nicotină; fumatul i-a provocat apariția cancerului maxilar, dar nu a renunțat la fumat și a rămas unul dintre prototipurile tragice ale dpendenței de nicotină.

A studiat la Paris cu psihiatrul francez Jean Charcot. Atunci Freud a început să avanseze ipoteza sexualității ca și cauză a isteriei. Ți-a deschis un cabinet medical în Viena și a început să lucreze cu pacienți isterici, convingându-se rapid că metoda lui Charcot, hipnoza, nu este cea mai eficientă. A folosit atunci tehnica asocieției libere și și-a descris metoda ca psihanalitică.

În 1900 Freud publică Interpretarea viselor, lucrare care în general a fost ignorată. A fost fondată Societatea psihanalitică și mulți dintre discipolii lui Freud au devenit psihanaliști. Carl Jung și Alfred Adler, inițial discipoli, s-au distanțat pe rând de ideile lui Freud și au întemeiat ulterior propriile școli de gândire.

Freud a continuat să-ți dezvolte și să-și revizuiască teoria până la sfârșitul vieții, când conceptele psihanalitice erau larg aplicate și aveau o influență deosebită în viața intelectuală. În 1933, psihanalitică a fost interzisă de Adolf Hitler, după ce Austria a fost ocupată, Freud a fost nevoit să fugă în Anglia, și s-a stabilit la Londra. În 1939 a cerut să i se curme suferința cauzată de cancerul maxilarului și i s-a administrat o supradoză de morfină. A decedat la vârsta de 83 de ani, iar cea care a dus mai departe preocupările lui a fost Anna Freud.

1.2. Instinctele - forte de dinamizare a personaltatii.

Freud a interpretat functionarea psihicului uman in termeni biologici, prin analogie cu functionarea somatica. Cu alte cuvinte, Freud considera ca la baza activitatii psihica sta asa numita energie psihica, care difera sub aspectul formei, dar nu si al continutului de energia fizica.

Mai mult, el considera ca energia fizica poate influenta psihicul, de unde rezulta conceptul psihanalitic de instinct. Instinctul constituie reprezentarea mentala a unor stimuli de natura fiziologica. Instinctul devine, la Freud, baza care activeaza si directioneaza personalitatea. Termenul cel mai potrivit este cel de impuls (driving force). Instinctele reprezinta o forma de energie care face legatura dintre nevoile biologice si dorintele de natura psihica si are rol motivator. Se poate spune ca Freud este partizanul unei teorii homeostatice asupra personalitatii. Scopul instinctului este satisfacerea nevoii si prin aceasta, reducerea tensiunii nervoase. Freud este de parere ca energia psihica poate fi insa si deplasata iar modul in care se realizeaza aceasta deplasare determina modul in care se structureaza personalitatea.

Interesele, atitudinile, preferintele adultului nu sunt altceva decat forme de deplasare a acestor tendinte (instincte) de natura subconstienta.

Instinctele se clasifica in doua mari categorii:

a) Instinctele vietii (Eros)

Au drept scop supravietuirea individului si speciei prin satisfacerea unor nevoi cum ar fi nevoia de hrana, aer, sex.

Energia psihica specifica acestor instincte este denumita de Freud1ibido.

Cel mai important instinct al vietii este, dupa Freud, cel sexual, care este definit intr-un sens mai larg, si anume cel de activitati agreabile.

b) Instinctele mortii (Thanatos)

O componenta importanta a instinctului mortii o reprezinta tendinta agresiva care reprezinta dorinta de distrugere deplasata de la propria persoana spre alte obiecte si persoane.

1.3. Structura personalității.

Initial, Freud diviza personalitatea in trei nivele sau instante: constient-utilizat in sensul obisnuit al termenului,subconstient si inconstient.

Constientul reprezinta pentru Freud un aspect limitat al personalitatii pentru ca doar o mica parte a gandurilor, sentimentelor, senzatiilor se afla in constiinta la un moment dat.

(Facand o comparatie cu un iceberg, Freud considera ca fiind constientul ceea ce se vede la suprafata).

Inconstientul reprezinta partea ce a mai importanta a psihismului uman si cuprinde instinctele, dorintele care directioneaza comportamentul uman. Inconstientul este principala sursa motivatorii- a vietii psihice si cuprinde forte si energii pe care omul nu le poate controla.

Preconstientul este depozitul amintirilor, gandurilor, imaginilor de care subiectul nu este constient pe moment, dar care pot fi aduse cu usurinta in constiinta. Ulterior, Freud si-a revizuit teoria si a descris trei structuri psihice cunoscute.