Testul familiei

Desenul copilului este deopotriva o expresie a inteligentei si afectivitatii sale. Atunci cind trebuie sa deseneze un om, copilul il va desena asa cum il concepe el, adica in functie de propria sa schema corporala. De aici, si posibilitatea de a aprecia prin desenul persoanei umane inteligenta copilului, posibilitate supusa insa de multe ori erorii datorita unor factori emotionali despre care vom vorbi mai jos. Acest lucru este inca si mai vizibil in testul familiei, in care interventia acestor factori poate face ca intre diferitele peronaje desenate sa existe o mare deosebire ca si completitudine si armonie.

INSTRUCTAJUL TESTULUI

Instructajul testului este simplu: “Deseneaza o familie, o familie pe care ti-o imaginezi tu, o familie din mintea ta.” Ideea inlocuirii familiei reale cu o familie imaginara permite o mai buna exprimare in desen a tendintelor inconstiente, pentru ca nefiind vorba de familia lui, deci nefiind constrins de principiul realitatii, copilul isi poate da friu liber fanteziei, si odata cu aceasta, dorintelor pe care in mod normal nu le poate exprima deschis. Daca copilul cere lamuriri suplimentare, ii putem spune: “Deseneaza tot ce vrei: oamenii dintr-o familie si, daca vrei, obiecte si animale.”

Trebuie sa fim atenti la modul in care deseneaza copilul. Este important sa surprindem diverse aspecte cum sint:

- Aparitia inhibitiei, marcata prin intreruperi, mai ales daca aceasta apare inainte de desenarea unui anumit personaj;

- Coltul din foaie de unde incepe desenarea si ordinea personajelor;

- Timpul necesar pentru fiecare personaj, grija pentru detalii, revenirea la un personaj anterior

Dupa incheierea desenului urmeaza ancheta. Scopul anchetei este acela de a obtine cit mai multe informatii referitoare la personajele desenate si la relatiile dintre ele, mai precis preferintele afective ale copilului fata de personajele desenate, Putem incepe prin a spune copilului; “Povesteste-mi ceva despre aceasta familie. Unde sint acesti oameni? Ce fac acolo? Descrie-mi fiecare personaj incepind cu primul desenat”. Pentru fiecare personaj este esential sa obtinem rolul in familie, virsta si sexul. Sint deosebit de utile urmatoarele intrebari:

- Cine este cel mai bun din familie? De ce?

- Cine este cel mai rau / mai putin dragut din familie? De ce?

- Cine este cel mai fericit? De ce?

- Cine este cel mai putin fericit? De ce?

- Din aceasta familie, tu pe cine preferi? De ce?

Sint posibile si alte intrebari in functie de scopul urmarit de examinator sau de ceea ce crede el ca ar fi mai adecvat situatiei. De exemplu: “Tatal decide o excursie cu masina, dar nu au toti loc. Cine va ramine acasa?” sau “Unul dintre copii nu a fost cuminte. Cine este acela? Cum va fi el pedepsit?”

Cea mai importanta intrebare este cea care permite in final intelegerea identificarii copilului:

- “Presupunem ca faci si tu parte din aceasta familie. Cine ai fi tu. De ce?”

Pentru copiii mai mici se poate spune si astfel: “ne jucam de-a familia asta, si tu trebuie sa alegi cine vrei sa fii.”

De regula primul personaj desenat este fie cel fata de care copilul este mai atasat, fie cel cu care se identifica, fie si una si cealalta

Daca copilul isi deseneaza propria familie, el poate fi intrebat: “Care alt personaj ai dori sa fii?”

Dupa sfirsitul probei, copilul poate fi intrebat daca este multumit sau nu de desenul sau. Ce-ar face daca ar trebui sa faca alt desen? L-ar face la fel, ar adauga sau ar scoate ceva? Ar schimba ceva?

Este foarte important sa se noteze pe foaie compozitia familiei reale (toti membrii familiei cu virstele respective).

INTERPRETARE

Desenul presupune o serie de elemente formale si de continut. Elementele formale se pot referi la trasaturi izolate (nivelul grafic) sau la structuri de ansamblu (nivelul structurilor formale).

I. Nivelul grafic

Acesta se refera la:

1. Amploarea trasaturii:

- Un gest grafic amplu, pe o parte mare a foii indica expansiune vitala, extraversie;

- Un gest cu amplitudine redusa, linii scurte, indica inhibitia expresiei vitale, repliere.

2. Forta trasaturii – se refera la presiune, la gradul de innegrire, la urma lasata de creion pe foaie, care poate duce pina la ruperea foii.

- trasatura puternica exprima pulsiuni puternice, indrazneala, violenta, eliberarea instinctelor

- o trasatura slaba indica pulsiuni slabe, blindete, timiditate sau inhibitia instinctelor.

De remarcat faptul ca aceste doua aspecte se combina intre ele: de exemplu o forta ampla, dispersata in mediu sau o forta continuta, chiar inhibata, concentrata in interiorul personalitatii. Se noteaza mai ales excesul acestor dispozitii. Putem astfel avea;

- Personaje ample care ies din coala – poate indica o expansiune reactiva;

- Desen foarte mic – lipsa expansiunii, inhibitia tendintelor;

- Forta mare a trasaturilor – pulsiuni brutale, uneori reactive in raport cu sentimentul de a fi neputincios;

- Forta foarte redusa – timiditate morbida, neputinta de a se afirma, nevroza de esec.

3. Ritmul trasaturii - repetarea unor trasaturi simetrice la un personaj sau de la un personaj la altul, putind merge in extremis pina la stereotipie. Un ritm prea accentuat poate indica pierderea unei parti din spontaneitate sub constringerea regulii. In forma extrema, poate indica o nevroza sau o structura de caracter de tip obsesional.