Tulbularile anxioase

Ce sunt tulburarile anxioase ?

Tulburarile anxioase cuprind acele tulburari care au in comun frica excesiva si anxietatea precum si perturbarile de comportament asociate.

Frica reprezinta raspunsul emotional la un pericol. Evident, aceste doua stari se suprapun dar sunt si diferite, frica fiind mai frecvent asociata cu cresteri rapide ale stimularii vegetative, necesara in situatii de lupta sau fuga, cu alte cuvinte de pericol imediat, si un comportament de salvare, iar anxietatea se asociaza mai des cu tensiune musculara, necesara pregatirii pentru un pericol asteptat, precum si cu comportament pervaziv de evitare.

Atacurile de panica nu sunt limitate la tulburarile anxioase, putand fi intalnite si in alte tulburari mintale.

Tulburarile difera si de frica sau anxietatea tranzitorie, deseori induse de stres, prin caracterul prelungit desi criteriul de durata reprezinta o recomandare generala, permitand un anumit grad de flexibilitate, durata fiind uneori mai scurta la copii(asa cum se intampla in anxietatea de separare si mutismul selectiv).

Majoritatea apar mai frecvent la femei decat la barbati. Orice tulburare axioasa este diagnosticata doar daca simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei substante sau medicament sau unei afectiuni medicale, sau daca nu sunt mai bine explicate de alta tulburare mintala.

Tulburarea anxioasa de separare

Frica si anxietate excesive, inadecvate pentru stadiul de dezvoltate, privind separarea de persoanele de atasament, evidentiate de cel putin trei din urmatoarele:

1.Disconfort excesiv recurent atunci cand individul anticipeaza sau traieste despartirea de casa sau de persoanele cele mai importante pentru el.

2.Preocuparea persistenta si excesiva privind pierderea persoanelor de atasament , sau posibilitatea ca acestea sa sufere prin imbolnavire, ranire, dezastre sau deces.

3. Preocuparea persistenta si excesiva ca se va intampla un eveniment neplacut care ar putea cauza separarea de persoana de atasament.

Tulburarea anxioasa de separare

4. Ezitarea sau refuzul de a iesi din casa la scoala, la serviciu sau altundeva din cauz fricii de separare.

5. Frica excesiva si persistenta sau ezitarea de a ramane acasa sau in alte locuri singur sau fara persoanele de atasament.

6. Ezitarea sau refuzul persistent de a dormi in afara casei sau de a se culca daca nu se afla in apropierea unei persoane de atasament.

7. Cosmaruri repetate avand ca tema separarea

8. Acuze repetate de simptome somatice (cefalee, gastralgii, greturi, varsaturi)

Frica, anxietatea sau evitarea este persistenta, cu durata de cel putin 4 saptamani la copii si adolescenti, si peste 6 luni la adulti.

Perturbarea cauzeaza disconfort semnificativ clinic, sau deficit in domeniile social, academic, profesional etc.

Perturbarea nu este mai bine explicata de alta tulburare mintala cum ar fi refuzul de a parasi casa din cauza rezistentei excesive la schimbare din spectrul autist; ideiile delirante sau halucinatiile privind separarea din tulburarile psihotice; refuzul de a iesi din casa fara sa fie insotit de o persoana de incredere, in cazul agorafobiei; preocuparea privind imbolnavirea sau alte nenorociri care se pot abate asupra persoanelor apropiate in tulburarea anxioasa generalizata; sau preocuparea de a avea o boala in tulburarea nosofobica.

Elemente de diagnostic

Elementul principal de diagnostic al tulburarii anxioase de separare este reprezentat de frica sau anxietate excesiva privind separarea de casa sau de persoanele de atasament.

Indivizii cu tulburare anxioase de separare prezinta simptome care indeplinesc cel putin trei din urmatoarele criterii:

-resimt in mod recurent discomfort excesiv cand se afla in afara casei sau sunt separati de persoanele de atasamnent

-sunt ingrijorati cu privire la starea de sanatate sau de posibilul deces al persoanelor de care sunt atasati, in special atunci cand nu se afla in prezenta lor

-sunt de asemenea ingrijorati cu privire la posibile evenimente nedorita=e care ar putea surveni in viata lor cum ar fi: sa se piarda, sa fie rapiti sau sa aiba un accident care i-ar putea impiedica sa fie impreuna cu persoanele de atasament.

Elemente de diagnostic

-acestia ezita sau refuza sa plece singuri din cauza fricii de separare

- prezinta frica sau ezitare persistenta si excesiva de a fi singuri sau in absenta persoanelor de atasament, atat acasa cat si in alte locuri; copii cu tulburare anxioasa de separare nu pot sta sau pleca singuri intr-o camera si prezinta un comportament <de agatare>

- pot prezenta ezitari sau refuz permanent sa mearga la culcare fara o persoana apropiata sau sa doarma in afara casei

- acesti copii pot ezita sau refuza sa mearga in tabara, sa doarma la prieteni, sau sa plece in excursii

- adultii se simt neplacut cand alatoresc singuri si prezinta cosmaruri repetate al caror continut reflecta anxietatea de separare

- sunt prezente simptomele somatice precum: cefalee, greata, varsaturi, acuze abdominale care sunt frecvente la copii atunci cand sunt despartiti de persoanele de atasament

-la adolescenti si adulti apar simptomele cardio-vasculare(palpitatii, ameteala si senzatia de lesin)