Tulburarea de Personalitate Narcisistica

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Tulburarea de Personalitate Narcisistica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 53 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Psihologie

Cuprins

1. Prezentare generala 4
1.1. Conceptul de personalitate 4
1.2. Conceptul de tulburare de personalitate 4
1.3. Tulburarea de personalitate narcisistica (TPN) 5
1.3.1. Istoricul tulburarii 5
1.3.2. Caracteristici esentiale ale TPN 8
1.3.3. Tipuri de narcisism 12
1.4. Personalitatea narcisistica: normalitate si patologie 15
2. Diagnostic 18
2.1. Diagnostic DSM IV-TR 18
2.2. Diagnostic diferentiat 20
2.3. Diagnostic categorial vs. diagnostic dimensional 22
3. Prevalenta 23
4. Elemente specifice culturii, varstei si sexului 24
5. Elemente si tulburari asociate 25
6. Evolutie, prognostic si patern familial 28
7. Metode si instrumente de diagnoza 30
8. Teorii explicative si mecanisme etiopatogenetice 31
8.1. Perspectiva biologia 31
8.2. Perspectiva interpersonala 32
8.3. Perspectiva cognitivista 33
8.4. Perspectiva evolutionist-bio-psiho-sociala 35
9. Interventia in TPN 38
9.1. Interventia de tip profilactic in TNP 39
9.2. Interventia de tip curativ 39
9.2.1. Mediacatie 39
9.2.2. Psihoterapie 40
9.3. Interventia de optimizare 45
10. Studiu de caz 46
11. Concluzii 49
Bibliografie 51

Extras din document

1. Prezentare generala

1.1. Conceptul de personalitate

Termenul de ‘personalitate’ este derivat din termenul din latina ‘persona’, folosit pentru a denumi masca purtata pe scena de actorii de teatru din Antichitate. Initial termenul de ‘persona’ sugera aparenta, prezenta unei serii de trasaturi, altele decat cele detinute in mod real de individul din spatele mastii. In timp, totusi, termenul si-a pierdut conotatia de iluzie, aparenta si a inceput sa reprezinte nu masca, ci caracteristicile observabile, explicite ale unui individ. Ultimul sens pe care conceptul de persoana/personalitate l-a dezvoltat este acela de caracteristici interne, ascunse si mai putin evident exprimate. Acest ultim sens este cel mai apropiat de cel in care este definita personalitatea astazi: pattern complex de carcateristici psihologice, profund incastrate, ce se exprima automat in aproape toate domeniile de functionare psihologica – personalitatea este vazuta ca patterningul de caracteristici prezent peste intreaga matrice individuala (Millon et al.,2004).

1.2. Conceptul de tulburare de personalitate

Beck si colaboratorii (2004) vorbesc despre rolul evoultiei in definirea normalitatii si a patologiei: comportamentele, gandurile, emotiile, trasaturile de personalitate reprezinta strategii care facilitateaza supravietuirea si reproducerea individului; derivate ale strategiilor primitive de adaptare la mediu se regasesc, intr-o forma exagerata, in diferitele tulburari mentale (ex. de tip anxios, depresiv, tulburari de personalitate). Datorita faptului ca mediul nostru extern s-a modificat intr-un ritm mult mai alert in comparatie cu modificarea strategiilor nostre adaptative automate, exista un risc foarte mare de nepotrivire a strategiilor adaptative si mediul individului, iar cand acest lucru se intampla el reprezinta un factor de risc pentru dezvoltarea a ceea ce diagnosticam ca si tulburare de personalitate.

Conceptul de tulburare de personalitate, din punct de vedere al Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale (DSM), se refera la o multime intergrata de trasaturi de personalitate patologice. O trasatura de personalitate inseamna un pattern stabil de comportament exprimat consecvent de-a lungul timpului si in situatii diferite (Millon et al. 2004).

Normalitatea si anormalitatea nu pot fi dierentiate in mod obiectiv. Toate incercarile de realiza o astfel de diferentiere – inclusiv categoriile diagnostice din DSM – sunt in mare parte constructe sociale si artefacte culturale. Orice definitie a patologiei, alienarii, bolii, maladiei, sau a tulburarii este, in cele din urma, incarcata valoric si circulara (Feinstein, 1997 cit. in Millon et al., 2004). Avand in vedere biasarea aceasta sociala, normalitatea este cel mai bine definita ca si conformitate la comportamentele si obiceiurile tipice pentru grupul cultural de referinta al individului; patologia devine astfel definita de acele comportamente care sunt rare, irelevante sau straine de grupul de referinta al individului (Millon et al., 2004).

Normalitatea si patologia se intind de-a lungul unui continuum (Millon et al, 2004; Campbell si Baumeister, 2006), si, deoarece tulburarile de personalitate se refera la caracterisitici, trasaturi dezadaptative, exista doua cai prin care personalitatea deriva intr-o patologie din ce in ce mai severa, de-a lungul axei sanatate <==> boala: 1. trasaturi singulare pot dezvolta o manifestare mai intensa; 2. numar trasaturilor dezadaptative atribuite unui individ se poate mari (Millon et al. 2004).

Dupa Millon (1969, cit. in Millon et al., 2004), tulburarile de personalitate sunt cel mai bine definite de trei caracteristici patologice:

1. in conditii de stres, tulburarile de personalitate tind sa afiseze o stabilitate fragila, sau lipsa capacitatii de adaptare;

2. cea de-a doua caracteristica se suprapune oarecum cu prima: indivizii cu tulburare de personalitate sunt inflexibili, in ceea ce priveste adaptatabilitatea;

3. pentru ca individul nu reuseste sa se adapteze la schimbare, trasaturile patologice care le domina viata tind sa se repete ca intr-un cerc vicios – personalitatile patologice sunt ele insele patogenice (acesti indivizi pierd oportunitatile de optimizare personala, isi provoaca noi probleme).

1.3. Tulburarea de personalitate narcisistica (TPN)

1.3.1. Istoricul tulburarii

Mitologia greaca ne invata despre pericolele excesului de hubris (lipsa umilintei) in mitul lui Narcis, un om ce s-a indragostit de propria reflectie in apa, crezand ca aceasta era o alta persoana, si care, in cele din urma, a murit pentru ca reflectia sa nu i-a intors iubirea. Cu timpul mitul grecesc s-a trasformat intr-un mit cotidian – se vorbeste astazi despe ‘cultura narcisismului’ sau ‘generatia eu’ (‘me generation’) (Levy et al., 2009).

Fisiere in arhiva (1):

  • Tulburarea de Personalitate Narcisistica.doc