Tulburări ale somnului

I. SOMNUL

I.1. Somnul: ce este si ce nu este Somnul este o stare comportamentala a libertatii perceptuale cu indisponibilitate pentru mediul inconjurator, acompaniat de modificari caracteristice electroencefalografice, avand un potential rapid reversibil spre starea vigila (de trezire), (Zepelin,1987). In dictionarul medical al limbii romane, editia a saptea (L.Manuila, A.Manuila, M.Nicolau,1997), somnul este definit ca o stare fiziologica, periodica si reversibila caracterizata prin inactivitate somatica, suprimarea relativa si temporala a constiintei, insotita de o abolire mai mult sau mai putin importanta a sensibilitatii si o incetinire a functiilor vegetative: ritm respirator, scaderea temperaturii corporale cu aproximtiv 0,5 grade Celsius, diminuarea functiilor secretorii (exceptand rinichiul) si relaxare musculara.

Somnul este o stare mentala si corporala distincta in care organismul se odihneste profund, metabolismul este incetinit, iar mintea devine inconstienta fata de lumea exterioara. Aceasta ultima fraza trebuie examinata cu atentie pentru este general cunoscut faptul ca in timpul somnului creierul nu devine in totalitate inconstient; insa se schimba directia constiintei: spre exemplu, de la scaunul de langa pat la un alt scaun din vis. De fapt, in termenii functiilor sale biologice, creierul „munceste” mai mult in timpul perioadelor de somn cu vise decat in timpul zilei. Mai mult, in cadrul acestei stari reorientate dar care nu este totusi odihna completa, exista mai multe trepte de intensitate care variaza de la un individ la altul si de la o parte a ciclului de somn la alta. Asa cum unii oameni par mai treji decat altii in timpul zilei, exista oameni care sunt „mai adormiti” in timpul noptii decat altii.

Totusi, in privinta somnului bun - scop greu de realizat pe care multi oameni se straduiesc sa-l atinga - exista unele elemente si afirmatii generale care pot fi de ajutor in recunoasterea fenomenului:

~Somnul de calitate pare sa vina de la sine. Nu trebuie sa va luptati cu nelinistea sau anxietatea pentru a-l obtine si nu trebuie sa luati nici un fel de medicamente. ~Rareori ne trezim in mijlocul noptii dintr-un somn bun, dar, daca se intampla sfatul de urmat este sa ne culcam la loc imediat, fara sa ne ingrijoram in legatura cu acest lucru. ~Dimineata ne trezim natural. Nu ne simtim greoi sau ametiti si nici anxiosi sau agitati. ~In sfarsit, somnul bun ne ofera un sentiment de vitalitate care persista pe tot parcursul zilei. Nu produce disconfort datorat neputintei odihnirii in timpul noptii precedente si nici anxietate la gandul noptii urmatoare.

Acestea sunt niste caracteristici subiective ale somnului din perspectiva celui care doarme. Dar este la fel de util sa analizam si observatiile mai izolate despre somn care au fost puse in evidenta de cercetarile clinice. Cand cercetatorii studiaza careacteristicile umane fiziologice intr-un interval de 24 de ore, masurand inclusiv undele cerebrale prin electroencefalograma sau EEG, ei descopera patru stari de constiinta sau stari psihofiziologice diferite. In timpul fiecarui interval de 24 de ore, aceste patru stari tind sa alterneze la fiecare individ in functie de anumite progresii regulate sau ritmuri. Problemele de somn apar in diferite momente pe parcursul ciclului de 24 de ore. Unii oameni adorm foarte greu. Altii se trezesc noaptea, uneori foarte des, si le este greu sa adoarma din nou. Iar altii se trezesc la primele ore ale diminetii, la 3 sau 4 si nu mai pot adormi la loc. Desigur, aceste probleme pot aparea si in forme combinate.

I. 2. Rolul somnului Aristotel a avansat ipoteza ca scopul somnului este acela de a ajuta corpul sa digere mancarea – desi o masa copioasa este unul din cele mai rele lucruri pentru odihna. Astazi, somnul este un fenomen biologic intens studiat, dar oamenii de stiinta nu au ajuns inca la un acord in privinta unora dintre aspectele sale fundamentale. Unii au avansat chiar ipoteza ca somnul nu are o functie biologica pura si este un simplu mecanism de adaptare ramas din timpuri preistorice, cu scopul de a forta organismul uman primitiv sa caute un adapost sigur in timpul periculoaselor perioade de intuneric. Conform acestei teorii fiecare noapte de somn este ca o mini hibernare.

S-a aratat ca numeroase functii corporale au de suferit daca nu avem un ciclu regulat de somn. Pe de alta parte, beneficiile sunt multiple: cresterea a noi tesuturi si vindecarea altora, controlul temperaturii corporale, controlul felului in care este utilizata energia din organism (proces numit metabolism), apararea organismului impotriva bolii (performanta sistemului imunitar) sau functionarea creierului si performanta memoriei. Odihna profunda din timpul somnului ingaduie corpului sa isi revina dupa oboseala si stres si activeaza mecanismele de autorefacere si homeostazie sau pe cele de reechilibrare. Visarea pare sa fie o etapa si mai inalta a acestui proces de purificare si curatare a stresului si tensiunilor din sistemul nervos. Cercetarile privind somnul si privarea de vise sustin aceasta teorie.