Creativitatea

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Creativitatea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Psihopedagogie

Cuprins

INTRODUCERE pag 6
1. Caracterizarea generală a creativităţii pag 7
1.1 Conceptul de creativitate pag 7
1.2. Istoria creativităţii pag 7
1.3. Relaţiile dintre creativitate şi alte procese pag 8
1.4. Factori ai creativităţii pag 10
2. Modalităţi de dezvoltare ale creativităţii pag 11
2.1. Niveluri ale procesului creativ pag 11
2.2. Procesul şi produsul creativ pag 12
2.3. Fazele procesului creator pag 12
2.4. Stimularea creativităţii prin diferite activităţi pag 14
CONCLUZII pag 16
BIBLIOGRAFIE pag 17

Extras din document

Rezumat

Lucrarea presupune aflarea răspunsului la întrebarea adresată încă din titlu: Ce este creativitatea? Creativitatea este aptitudinea şi capacitatea de a se putea realiza ceva nou, original, capacitatea de a realiza creaţii adecvate, originale, dar totodată şi utile. Creativitatea are o sferă de cuprindere largă, care este semnificativă la nivel individual, dar şi la nivel social, vizând o multitudine de domenii de activitate.

Cu alte cuvinte, prin creativitate se poate înţelege potenţialul copiilor de a desfăşura activităţi şi jocuri care stimulează imaginaţia, inteligenţa, dar şi perspicacitatea acestora. Copilul care gândeşte independent, care face unele observaţii şi care rezolvă anumite probleme, se poate spune că îşi dezvoltă totodată şi creativitatea.

La jumătatea secolului XX, preşedintele Guilford i-a îndemnat, în discursul său, pe psihologi să acorde mai multă atenţie unui aspect foarte important, dar care era neglijat, şi anume creativitatea.

J.P.Guilford a identificat în urma cercetărilor sale şase factori ai creativităţii: elaborarea, flexibilitatea gândirii, fluiditatea gândirii, originalitatea, sensibilitatea faţă de probleme, cât şi faţă de atitudinile şi sentimentele altora, aptitudinea de a structura, de a restructura şi de a redefini.

Ştim că fiecare persoană are nevoie de încurajare, de sprijin în mai toate domeniile, de aceea se poate spune că fiind în creştere, copiii au nevoie mai mult de aceste lucruri. Adulţii sau cadrele didactice sunt cei care pot încuraja creativitatea şi crearea unui mediu care să permită copilului să cerceteze şi să se joace fără limite excesive. Aceştia trebuie să se adapteze la ideile copilului, fără să încerce o nouă organizare a ideilor ca acestea să se potrivească cu ideile adulţilor.

Creativitatea este în strânsă legătură cu celelalte procese. Se poate spune că prin creativitate înţelegem ceva nou, dar totodată realizăm şi ceva diferit. Pentru acest lucru, este nevoie de inteligenţă, aceasta fiind şi caracteristica umană cea mai specifică. Pentru a putea face un lucru, este nevoie şi de motivaţie, aceasta fiind factorul care determină organismul să acţioneze şi să urmărească anumite scopuri. Nici o acţiune nu apare şi nu se manifestă în sine fără o anumită stimulare sau motivaţie. De asemenea, creativitatea este în strânsă legătură şi cu imaginaţia, deoarece fără imaginaţie viaţa noastră ar fi lipsită de sens.

Dacă un cadru didactic comunică sau transmite unui elev încredere în capacitatea sa şi calităţile sale, acest lucru poate fi de mare folos dacă în familie lipseşte încrederea. Dacă copilul vede că este tratat cu apreciere, acest lucru poate să îi aducă o bună dispoziţie, el luptând totodată să înţeleagă relaţiile umane şi faptul că aprecierea sau consideraţia lipseşte din propria casă. Cadrul didactic trebuie să promoveze continuu cu o imagine bună capacităţile copilului, să îl încurajeze şi să îi ofere sprijin.

Cadrele didactice trebuie să îndemne elevii să fie creativi, încurajându-i pe aceştia că pot să facă un anumit lucru. Astfel, elevii îşi vor forma această idee pozitivă şi le va fi mult mai uşor să facă un lucru. Elevii nu trebuie să se lase tulburaţi de timp, deoarece acesta nu contează atunci când trebuie să producă o idee nouă. Realizarea ideilor depinde de încrederea pe care o are elevul în sine, în faptul că ideile sale există, doar că acestea trebuie descoperite.

Dacă dorim ca elevii să fie creativi, depinde şi de treapta la care se află cadrul didactic, cât de creativ este acesta, iar acest lucru se poate observa în modul în care cadrul didactic sugerează soluţii elevilor. Este foarte important ca fiecare cadru didactic să accepte, să acorde importanţă şi să preţuiască exprimarea creativă a elevilor.

Cuvinte cheie: creativitate, inteligenţă, imaginaţie, originalitate, proces creativ, produs creator.

Introducere

Lucrarea de faţă se constituie într-o cercetare ce vizează analiza creativităţii elevilor, dar şi pe cea a cadrelor didactice. Lucrarea este structurată pe două capitole, ambele având mai multe subcapitole. Primul capitol va cuprinde teoria pe baza căreia ne vom axa în realizarea celui de-al doilea capitol.

În primă instanţă, vom defini conceptul de creativitate şi vom specifica caracteristicile generale ale acestuia. Tot în cadrul acestui capitol, vom preciza istoricul creativităţii, dar şi rolul dintre creativitate şi alte procese. În ultima parte a acestui capitol, vom prezenta factorii creativităţii.

În cel de-al doilea capitol al acestei lucrări, ne propunem să arătăm care sunt modalităţile de dezvoltare ale creativităţii elevilor, care sunt nivelurile procesului creativ, iar în final vom arăta şi cum poate fi stimulată creativitatea elevilor prin diferite activităţi desfăşurate la clasă.

Creativitatea poate fi definită ca fiind aptitudinea şi capacitatea unei persoane de a putea realiza ceva nou şi original. Cu alte cuvinte, creativitatea reprezintă capacitatea de a realiza creaţii adecvate, originale, dar totodată şi utile, atât pentru cel care realizează acele lucruri, cât şi pentru cei din jurul său. Chiar şi cei mai puţini creativi pot să-şi dezvolte creativitatea cu un minim efort, dar cu o mare dorinţă de a se descoperi pe sine şi de a-şi descoperi abilităţile de care poate fi capabil. Uneori, aceaste descoperiri ar putea chiar sa ne surprindă.

Am ales pentru această lucrare subiectul creativităţii, deoarece consider că este foarte important ca aceasta să fie în primul rând deescoperită la fiecare dintre noi, iar mai apoi să fie dezvoltată pe tot parcursul vieţii.

Educatorii şi psihologii au spus că prin creativitate se înţelege potenţialul copiilor de a desfăşura activităţi şi jocuri noi, activităţi care stimulează imaginaţia, inteligenţa, dar şi perspicacitatea acestora. Copilul care gândeşte independent, care face unele observaţii şi rezolvă anumite probleme, se poate spune că îşi dezvoltă totodată şi creativitatea. Acest lucru se poate observa la copil prin faptul că el este curios, că are aptitudini şi curiozităţi pentru unele domenii.

Elevii trebuie să fie învăţaţi că pentru a realiza o idee, se presupune asocierea şi gruparea unor lucruri care nu au mai fost unite până atunci, implicând astfel asumarea unor anumite riscuri. Probabil este adevărat faptul că dacă nu rişti nimic, se poate spune că de fapt nu ai nici o idee. De aceea, pentru a ne descoperi calităţile şi abilităţile, uneori mai trebuie să şi riscăm.

Activităţile desfăşurate la clasă au un rol foarte important în dezvoltarea creativităţii elevilor. Aceste activităţi trebuie să fie diferite şi complexe, astfel încât elevii trebuie să se folosească de imaginaţie şi de creativitate pentru atingerea scopului final, scop care să-i impresioneze atât pe ei, cât şi pe cadrul didactic. Modalităţile de dezvoltare a creativităţii sunt diverse şi permit totodată elevilor să-şi dezvolte capacităţile creatoare, spre surprinderea celor din jur.

Dacă dorim ca elevii să fie creativi, depinde şi de treapta la care se află cadrul didactic, cât de creativ este acesta şi cât de bogată este imaginaţia pe care o are. Acest lucru se poate observa în modul în care cadrul didactic sugerează soluţii elevilor, atât la clasă, cât şi în afara orelor de clasă. Atunci când elevul greşeşte, acesta nu trebuie să fie aspru pedepsit, ci profesorul trebuie să-i explice cum trebuia procedat corect. Este foarte important ca fiecare cadru didactic să accepte şi să acorde importanţă elevilor, dar şi să preţuiască exprimarea creativă a acestora.

Fisiere in arhiva (1):

  • Creativitatea.doc

Bibliografie

[1] BONTAŞ, Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 1994, p. 313, ISBN 973-571-738-4.
[2] FOSTER, Jack, O idee genială, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006, p. 104, ISBN 973-50-1346-6.
[3] MĂGIRESCU, Viorica-Lenuţa, Stimularea şi dezvoltarea creativităţii prin activităţi de dezvoltare a limbajului, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2010, p. 46, ISBN 978-606-583-082-0.
[4] POPESCU, Gabriela, Psihologia creativităţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, p. 72, ISBN 973-582-838-3.
[5] STOICA, Marin, Psihopedagogia perrsonalităţii, Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1996, p. 76.
[6] STOICA, Ana, Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1983, p. 112, ISBN 973-30-4071-1.
[7] NAGÎŢ, Gheorghe, Tehnici şi metode pentru stimularea creativităţii, Editura Tehnica-Info, Chişinău, 2001, p.72, ISBN 9975-63-039-1.
[8] ROCO, Mihaela, Creativitatea individuală şi de grup, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1979, p. 91, ISBN 973-68-1630-3.

Alte informatii

Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic