Managementul școlii ca organizație

Proiect
9.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Psihopedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 110 în total
Cuvinte : 40785
Mărime: 399.93KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitru Batar
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC MASTER: MANAGEMENT EDUCATIONAL

Cuprins

Cuprins 3

I. Managementul sistemului de învătământ 4

1.1. Stiinta conducerii. Scurt istoric 4

1.2. Conducerea învătământului – niveluri ierarhice 12

1.3. Scoala ca organizatie 14

II. Managementul învătământului în profil teritorial 21

2.1. Introducere 21

2.2. Planificarea 22

2.3. Organizarea si coordonarea 26

2.4. Controlul si îndrumarea 28

2.5. Inspectia scolară 31

2.6. Evaluarea 33

III. Managementul scolii 36

3.1. Planificarea, organizarea si controlul activitătii instructiv-educative 36

3.2. Procesul decizional 40

3.2.1. Probleme generale 40

3.2.2. Pregătirea deciziei 42

3.2.3. Adoptarea deciziei si a măsurilor de aplicare 44

3.2.4. Aplicarea deciziei si urmărirea îndeplinirii lor 45

3.3. Atributiile directorului 47

3.4 Conducerea colectivă si răspunderea personală 48

IV. Managementul activitătii didactice 51

4.1. Procesul de învătământ, obiect al conducerii scolii 51

4.2. Stimularea învătării în clasă si în scoală 54

4.3. Îndrumarea pregătirii elevilor dotati 58

4.4. Îndrumarea pregătirii elevilor care întâmpină dificultăti la învătătură 62

4.5. Orientarea, organizarea si îndrumarea activitătilor specifice încheierii semestrului si/sau anului scolar 64

V. Managementul activitătii educative 67

5.1. Activitatea educativă, obiect al conducerii scolii 67

5.2. Conlucrarea scolii cu familia si alti factori educationali 68

5.3. Selectionarea si îndrumarea profesorilor diriginti 70

5.4. Orientarea si îndrumarea activitătii de cercetare stiintifică 71

5.5. Învătământul prin cercetare 72

5.6. Cercetarea psihopedagogică 74

VI. Managementul activitătii de perfectionare a pregătirii personalului didactic 77

6.1. Perfectionarea – o problemă actuală pentru educatori 77

6.2. Un posibil sistem românesc de perfectionare 79

6.3. Conducerea perfectionării de către director 82

VII. Evaluarea ca functie a managementului scolii 84

7.1. Precizări conceptuale 84

7.2. Evaluarea activitătii personalului didactic 86

7.3. Evaluarea rezultatelor obtinute de elevi 88

Concluzii 95

Bibliografie 97

Anexe 100

Extras din document

I. MANAGEMENTUL SISTEMELUI DE ÎNVĂTĂMÂNT

1.1. Stiinta conducerii. Scurt istoric

Studierea, însusirea si aplicarea stiintei conducerii în toate domeniile (politic, economic, social, tehnic, spiritual) se impune ca o necesitate, ca o conditie sine qua non a valorificării maxime a potentialului uman si material de care dispune societatea, în vederea realizării unor noi standarde de civilizatie.

Dezvoltarea stiintei si tehnicii, implicatiile sociale ale aplicării cuceririlor necesare, cresterea amplorii si complexitătii fenomenelor economice si sociale exclud orice încercare de a actiona numai pe baze empirice, pe intuitie si bun simt.

Viata socială, pe orice treaptă a ei, productia cu toate verigile sale sunt de neconceput fără precizarea locului fiecărui om în cadrul sistemului social, fără diviziunea muncii, fără stabilirea proportiilor între diferite sfere ale acesteia, fără respectarea unor anumite ordini si organizări, fără legătura de comunicare reciprocă între oameni, fără schimbul de activităti si de produse ale muncii lor.

Dacă la început problemele conducerii propriu-zise erau tratate împreună cu cele privind rationalizarea productiei si a muncii, ulterior, conducerea s-a desprins ca activitate distinctă, constituindu-se treptat într-o stiintă de sine stătătoare. Organizarea concretă a procedeelor de productie si rationalizarea muncii au devenit, la rândul lor, discipline de sine stătătoare, cu pronuntat caracter tehnico-ingineresc.

Spre a întelege mai bine procesul de constituire a stiintei conducerii, vom prezenta succint câteva opinii ale unor specialisti ai domeniului începând cu pionerii acestuia: Frederick Taylor (1856-1915) si Henri Fayol (1841-1925). Primul îsi începe activitatea ca muncitor necalificat, devenind apoi, succesiv, modelator si mecanic, sef de echipă, maistru, inginer. Este considerat principalul artizan al “organizării stiintifice”, punând bazele organizării si conducerii la nivelul locului de muncă, atelierului si sectiei. Activitatea proprie în productie i-a permis să observe că directorii si alti conducători de întreprinderi foloseau în munca lor metode empirice. El ajunge la concluzia că multe din responsabilitătile considerate a fi resortul directiunii trebuie lăsate lucrătorilor; în sarcina conducerii urmau să rămână metodele si normele de muncă si stabilirea stimulentelor de sporire a productiei. Pe baza unor studii si experiente îndelungate, Taylor a arătat că, prin folosirea vechilor metode de muncă se pierdeau importante resurse materiale si umane si că remediul consta într-o organizare stiintifică, bazată pe reguli si principii bine definite. După părerea lui, esenta “organizării stiintifice” constă în următoarele:

1. eliminarea metodelor empirice si descoperirea elementelor fundamentale ale muncii printr-o metodă stiintifică;

2. pregătirea muncii să devină o functie de conducere (să nu fie lăsat fiecare lucrător să-si aleagă propriile lui metode);

3. înlocuirea stimulării eforturilor individuale cu selectionarea si formarea lucrătorilor, cu dezvoltarea cooperării în procesul muncii;

4. delimitarea activitătii între conducere si executie, încât fiecare să îndeplinească sarcinile pentru care este cel mai bine pregătit, sporind astfel eficacitatea muncii.

Desi, această metodă de organizare stiintifică enuntată de Taylor contine elemente pozitive, rationale, ea are o lacună importantă constând în faptul că, acordând o atentie principală laturii tehnice si organizatorice a productiei, scapă din vedere omul, pe care caută să-l adapteze masinii.

Prima încercare de aplicare a unor elemente din sistemul lui Taylor în Europa se consideră că a fost făcută la “Tesătoria de bumbac din Pitesti” – 1907, ceea ce demonstrează interesul burgheziei din România pentru metodele de intensificare a exploatării si sporirii profiturilor.

Taylor si discipolii săi (Henry Grantt, Frank si Lillion Gilberth, M. L. Cooke, H. Emerson s.a.) nu au reusit să dezvolte însă un corp sistematic de cunostinte în ciuda contributiei importante pe care le-au adus la stiinte conducerii, în principal pentru că ei nu aveau un cadru conceptual adecvat.

Tatăl conceptului despre procesul conducerii, chiar dacă asa cum spune profesorul Harold Koontz, ,,multe din odraslele sale nu si-au cunoscut tatăl”, este considerat Henri Fayol. Inginer minier, director al minelor din Commentry si apoi conducătorul societătii, el a încercat pentru prima oară să elaboreze o ,,doctrină administrativă” aplicabilă la toate formele de cooperare umană organizată.

În lucrarea sa principală ,,Administration industrielle et generate” publicată la Paris în 1916, Fayol a încercat să formuleze principiile generale ale conducerii întreprinderii, între care: diviziunea muncii, autoritatea, disciplina, unitatea de comandă, remuneratia, centralizarea, ierarhia, ordinea, echitatea, stabilitatea, initiativa.

Unul din conceptele principale emise de Fayol este acela de ,,functiune” a întreprinderii adică de grupuri omogene de operatiuni necesare pentru atingerea scopului urmărit. Functiunile esentiale ale întreprinderii erau după părerea sa în număr de sase: 1) administrativă (prevedere, organizare, comandă, coordonare si control); 2) financiară; 3) contabilă; 4) tehnică (de productie); 5) comercială; 6) de securitate (apărarea împotriva riscurilor). În conceptia sa, functia administrativă are un caracter mai general, fiind realizată de întreg personalul de conducere din întreprindere. Fayol a criticat tipul functional de organizare a întreprinderilor preconizat de Taylor, tip care încalcă principiul unitătii de conducere.

Datorită contributiei sale, conducerea stiintifică a fost ridicată de la nivelul locurilor de muncă si al atelierelor la acela al întreprinderii în ansamblu, prin îmbinarea diferitelor ei compartimente si a legăturilor necesare unei functionări corespunzătoare. El a încercat să desprindă o teorie a conducerii dar nu se poate spune că a reusit să formuleze legile care exprimă raporturile necesare care guvernează activitatea întreprinderilor si cu atât mai putin de a înlăntui aceste legi într-o teorie a informatiei, previziunii, deciziei etc, care sunt proprii conducerii moderne.

Preview document

Managementul școlii ca organizație - Pagina 1
Managementul școlii ca organizație - Pagina 2
Managementul școlii ca organizație - Pagina 3
Managementul școlii ca organizație - Pagina 4
Managementul școlii ca organizație - Pagina 5
Managementul școlii ca organizație - Pagina 6
Managementul școlii ca organizație - Pagina 7
Managementul școlii ca organizație - Pagina 8
Managementul școlii ca organizație - Pagina 9
Managementul școlii ca organizație - Pagina 10
Managementul școlii ca organizație - Pagina 11
Managementul școlii ca organizație - Pagina 12
Managementul școlii ca organizație - Pagina 13
Managementul școlii ca organizație - Pagina 14
Managementul școlii ca organizație - Pagina 15
Managementul școlii ca organizație - Pagina 16
Managementul școlii ca organizație - Pagina 17
Managementul școlii ca organizație - Pagina 18
Managementul școlii ca organizație - Pagina 19
Managementul școlii ca organizație - Pagina 20
Managementul școlii ca organizație - Pagina 21
Managementul școlii ca organizație - Pagina 22
Managementul școlii ca organizație - Pagina 23
Managementul școlii ca organizație - Pagina 24
Managementul școlii ca organizație - Pagina 25
Managementul școlii ca organizație - Pagina 26
Managementul școlii ca organizație - Pagina 27
Managementul școlii ca organizație - Pagina 28
Managementul școlii ca organizație - Pagina 29
Managementul școlii ca organizație - Pagina 30
Managementul școlii ca organizație - Pagina 31
Managementul școlii ca organizație - Pagina 32
Managementul școlii ca organizație - Pagina 33
Managementul școlii ca organizație - Pagina 34
Managementul școlii ca organizație - Pagina 35
Managementul școlii ca organizație - Pagina 36
Managementul școlii ca organizație - Pagina 37
Managementul școlii ca organizație - Pagina 38
Managementul școlii ca organizație - Pagina 39
Managementul școlii ca organizație - Pagina 40
Managementul școlii ca organizație - Pagina 41
Managementul școlii ca organizație - Pagina 42
Managementul școlii ca organizație - Pagina 43
Managementul școlii ca organizație - Pagina 44
Managementul școlii ca organizație - Pagina 45
Managementul școlii ca organizație - Pagina 46
Managementul școlii ca organizație - Pagina 47
Managementul școlii ca organizație - Pagina 48
Managementul școlii ca organizație - Pagina 49
Managementul școlii ca organizație - Pagina 50
Managementul școlii ca organizație - Pagina 51
Managementul școlii ca organizație - Pagina 52
Managementul școlii ca organizație - Pagina 53
Managementul școlii ca organizație - Pagina 54
Managementul școlii ca organizație - Pagina 55
Managementul școlii ca organizație - Pagina 56
Managementul școlii ca organizație - Pagina 57
Managementul școlii ca organizație - Pagina 58
Managementul școlii ca organizație - Pagina 59
Managementul școlii ca organizație - Pagina 60
Managementul școlii ca organizație - Pagina 61
Managementul școlii ca organizație - Pagina 62
Managementul școlii ca organizație - Pagina 63
Managementul școlii ca organizație - Pagina 64
Managementul școlii ca organizație - Pagina 65
Managementul școlii ca organizație - Pagina 66
Managementul școlii ca organizație - Pagina 67
Managementul școlii ca organizație - Pagina 68
Managementul școlii ca organizație - Pagina 69
Managementul școlii ca organizație - Pagina 70
Managementul școlii ca organizație - Pagina 71
Managementul școlii ca organizație - Pagina 72
Managementul școlii ca organizație - Pagina 73
Managementul școlii ca organizație - Pagina 74
Managementul școlii ca organizație - Pagina 75
Managementul școlii ca organizație - Pagina 76
Managementul școlii ca organizație - Pagina 77
Managementul școlii ca organizație - Pagina 78
Managementul școlii ca organizație - Pagina 79
Managementul școlii ca organizație - Pagina 80
Managementul școlii ca organizație - Pagina 81
Managementul școlii ca organizație - Pagina 82
Managementul școlii ca organizație - Pagina 83
Managementul școlii ca organizație - Pagina 84
Managementul școlii ca organizație - Pagina 85
Managementul școlii ca organizație - Pagina 86
Managementul școlii ca organizație - Pagina 87
Managementul școlii ca organizație - Pagina 88
Managementul școlii ca organizație - Pagina 89
Managementul școlii ca organizație - Pagina 90
Managementul școlii ca organizație - Pagina 91
Managementul școlii ca organizație - Pagina 92
Managementul școlii ca organizație - Pagina 93
Managementul școlii ca organizație - Pagina 94
Managementul școlii ca organizație - Pagina 95
Managementul școlii ca organizație - Pagina 96
Managementul școlii ca organizație - Pagina 97
Managementul școlii ca organizație - Pagina 98
Managementul școlii ca organizație - Pagina 99
Managementul școlii ca organizație - Pagina 100
Managementul școlii ca organizație - Pagina 101
Managementul școlii ca organizație - Pagina 102
Managementul școlii ca organizație - Pagina 103
Managementul școlii ca organizație - Pagina 104
Managementul școlii ca organizație - Pagina 105
Managementul școlii ca organizație - Pagina 106
Managementul școlii ca organizație - Pagina 107
Managementul școlii ca organizație - Pagina 108
Managementul școlii ca organizație - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Managementul Scolii ca Organizatie.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul calității în organizația școlară - calitatea evaluării demersurilor și rezultatelor educaționale

INTRODUCERE In literatura de specialitate se gaseste tot mai des intrebarea : “De ce este nevoie totusi de introducerea unui sistem national al...

Cultura Organizațională în Școala Românească

I. Introducere Lucrarea are ca scop identificarea unor trăsături specifice culturii organizaţiei şcolare. Ne naştem într- o cultură, ne formăm şi...

Plan de acțiune a școlii Călimănești

CAP.I CONTEXTUL I.1.MISIUNEA UNITĂŢII ŞCOLARE " SOLUŢIILE NOASTRE SUNT OAMENII . NOI VĂ AJUTĂM SĂ VĂ REALIZAŢI CA OAMENI ." ŞANSE EGALE DE...

Parteneriatul școală-familie

ARGUMENT De peste zece ani, societatea românească face eforturi semnificative de realizare a unei reale reforme în toate structurile ei...

Evaluare școlară - aspecte interdisciplinare

1.Evaluarea scolara – aspecte interdisciplinare Evaluarea se poate realiza la niveluri diferite de invatamant urmarindu-se obiective diferite ....

Profesorul manager

Definiția educației însăși ca activitate predominant conștientă, organizată, planificată de formare și dezvoltare a personalității implică elemente...

Management

CAPITOLUL I CE ESTE MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI? Obiective / competenţe vizate: • Să definească, în manieră operaţională, termenii şi...

Managementul Educațional

CAPITOLUL I SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI DE PIAŢĂ 1.1. CADRUL DE DESFĂŞURARE AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1.1.1. Rolul...

Te-ar putea interesa și

Particularitățile contractului de management

Asa cum nevoile omului sunt diferite si structurate foarte bine in piramida lui Maslow , nevoile organizatiilor sunt diferite, motiv pentru care,...

Funcțiile Managementului

INTRODUCERE Manifestarea funcţiilor managementului, în toată complexitatea lor, presupune elaborarea şi implementarea unui număr mare de decizii...

Dimensiunea normativă și culturală a organizației școlare

ARGUMENT MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Abordarea temei ”Dimensiunea normativă și culturală a organizațiilor școlare” implică prezentarea şi...

Regia autonomă - teren de manifestare a managementului

Folosit initial în tarile anglo-saxone, conceptul de management a cunoscut o rapida dezvoltare pe toate meridianele globului. Pentru a putea...

Efectele crizei de comunicare în cadrul relației profesor - elev

INTRODUCERE Criza de comunicare în organizaţii au format obiectul unor cercetări intense şi variate, materializate prin lucrări cu rezultate...

Schimbare și Adaptare în Managementul Agenției de Detectivi

1.1. EVOLUTIE SI ETAPE IN MANAGEMENT 1.1.1 Necesitatea conducerii stiintifice Unirea eforturilor pentru atingerea obiectivelor comune si...

Managementul Firmei

PRIMA ORA DE MANAGEMENT Dana s-a prezentat la primul curs al semestrului II din cel de al doilea an de cand devenise studenta, din scurta vacanta...

Management

Capitolul I INTRODUCERE ÎN sTIINtA MANAGEMENTULUI Obiective - familiarizarea cu notiunea de management - evidentierea managementului ca stiinta...

Ai nevoie de altceva?