Metodica Predarii - Invatarii Numeratiei, Adunarii si Scaderii Numerelor 0-10

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Metodica Predarii - Invatarii Numeratiei, Adunarii si Scaderii Numerelor 0-10.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 36 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Badragan Natalia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Psihopedagogie

Cuprins

INTRODUCEREA
Capitolul I: Particularităţile specifice învăţării matematicii.5
1.1. Cultivarea motivaţiei pentru învăţarea matematicii.5
1.2. Particularităţile de formare a limbajului matematic.6
1.3. Specificul formării reprezentărilor matematice la elevii dificienţi mintal.7
Capitolul II: Numeraţia şi operaţii de adunare şi scădere cu numerele 1 – 10.9
2.1 Primele lecţii de aritmetică. .9
2.2 Predarea numerelor de la 1 la 10.9
2.3 Procesul de generalizare în formarea noţiunii de număr.10
2.4 Cum se face predarea primelor 10 numere.14
2.5 Citirea cifrelor de tipar şi scrierea cifrelor de mînă.17
2.6 Adunarea şi scăderea numerelor 1 – 10.18
Capitolul III: Problemele specifice predării învăţării adunării şi scăderii numerelor pînă la 10.25
Referinţe.34
Încheere.35
Bibliografie

Extras din document

Actualitatea temei

Matematica întotdeauna a fost printe obiectele de bază predate nu doar în şcoala generală dar şi în şcoala auxiliară. Încă din perioada preşcolară, unii copii îşi formează cîteva reprezentări matematice despre numere prin contractul cu grupul de obiecte în cadrul jocului. La această vîrstă ei cunosc unele cunoştinţe matematice doar superficial. Deja cînd vin la şcoală, ei îşi consolidează deprinderile şi abilităţile formate cu materialul nou predat. Însuşirea de către elevii deficienţi mintal a primelor zece numere are o importanţă valoroasă, deoarece acestea stau la baza întregului sistem al numeraţiei. Prezintă nivelul inferior, iar dacă elevul deficient mintal nu trece la acest nivel, mai departe el nu va putea trece la nivele mai înalte ce propun cunoştinţe mai profunde în matemetică. Este necesar ca elevul să-şi formeze cele mai simple deprinderi matematice: de a număra, de a socoti. Studierea numerelor pînă la zece nu se limitează doar la simpla cunoaştere a acestor numereşi a ordinii lor în şirul natural de numere, dar deasemenea presupune un volum de cunoştinţe, dexterităţi mai largi.

În cadrul însuşirii numerelor pînă la zece, la elevul deficient mintal trebuie să se trezească motivaţia de învăţare, concentrarea atenţiei, concentrarea gîndirii, în special concretă, memorizarea conştientă, recunoaşterea şi reactualizarea materialului stocat. Predarea primelor zece numere trece prin cîteva etape: formarea numărului, observarea grupelor naturale de obiecte, numărarea în ordine crescătoare şi descrescătoare, cunoaşterea componenţei numărului. Pe măsură ce elevii însuţesc noţiunea de număr, ei încep să opereze cu aceste numere adică să efectueze calcule. În cercul numerelor 1-10, elevii deficienţi mintal fac cunoştinţă cu adunarea şi scăderea, începînd astfel cu operaţiile cele mai uşoare, care corespund nivelul dezvoltării intelectuale.

Adunarea şi scăderea se studiază în ordinea adăugării şi scăderii numerelor din şirul numerelor naturale, formînd tabăra adunării şi scăderii. Însuşirea adunării şi scăderii diferitor numere ridică probleme multiple. Iar aceste probleme trebuie rezolvate prin aplicarea diferitor strategii didactice din partea învăţătorului. Doar în aşa mod predarea – învăţarea matematicii va fi accesibilă elevilor deficienţi mintal.

Capitolul 1

Particularităţi specifice învăţării matematicii

1.1. Cultivarea motivaţiei pentru învăţarea matematicii

La vîrsta şcolară mică, elevii învaţă unele tehnici elementare ale activităţii intelectuale. Interesul pentru studiu se află într-o fază începătoare. Pentru a-i determina pe micii şcolari să se angajeze la o activitate atît de complexă şi de dificilă cum este activitatea de învăţare, în special a matematicii, trebuie stimulate o serie de mobiluri interne şi externe care să declanşeze dorinţa, atracţia şi interesul însoţite pentru învăţare însoţite de satisfacţia efortului tensional, de bucuria succesului.

„Interesul pentru matematică se cultivă prin conţinutul învăţămîntului matematic, prin dezvăluirea „secretelor” ştiinţei matematice, prin atractivitatea pentru problematic. Copiii de vîrstă şcolară mică dau o nuanţă afectivă întregii lor activităţi. Pe măsură ce li se pun în faţă activităţi noi, fiind orientaţi şi ajutaţi să le depăşească ei trăiesc bucuria succesului, dobîndesc încredere în puterile lor, încep să-i intereseze activităţile de matematică. La aceasta contribuie şi conţinutul interesant al matematicii, prezentarea lui la nivelul deezvoltării intelectuale ale elevilor, posibilităţilor lor de înţelegere, forme atractive de desfăşurare a activităţilor.

Orice exagerare, în sensul depăşirii capacităţilor de înţelegere ale elevilor, dar şi o minimalizare a capacitgăţii de tip subsolicitare, îl îndepărtează de matematică” (Metoda predării matematicii la clasele I-IV – Chişinău 1995, autor Gh. Dascălu, M. Roşu, M. Romanu, etc, pag.- 34 )

Întradevăr, pentru ca învăţarea matematicii de către elevii deficienţi mintal, să dea roade, trebuie de cultivat motivaţia, trebuie de activizat acest cîmp energetic care trezeşte dorinţa de a cunoaşte, de a pătrunde în lumea matematicii. Deoarece elevii deficienţi mintali necesită instruire specială, deci şi cursul de predare – învăţare a matematicii va fi formulat după o programă specială, adecvată lor.

Fisiere in arhiva (4):

  • Bibliografia.doc
  • foaia de titlu.doc
  • Introd+lucrarea.doc
  • Planul.doc