Cuprins
- I.1 Elemente semnificative din portofoliile disciplinelor
- EUROPEAN CURRICULUM VITAE FORMAT 4
- 1. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI 6
- 1.1. Clasificarea tipurilor de personalitate 7
- 1.2. Tipuri de inteligenţă 9
- 1.2.1. Tehnologiile care măresc inteligenţa lingvistică 10
- 1.2.2. Tehnologiile care măresc inteligenţa logico-matematică 11
- 1.2.3. Tehnologiile care măresc inteligenţa kinestezică 13
- 1.2.4. Tehnologiile care măresc inteligenţa vizual-spaţială 14
- 1.2.5. Tehnologiile care măresc inteligenţa muzicală 15
- 1.2.6. Tehnologiile care măresc inteligenţa interpersonală 16
- 1.2.7. Tehnologiile care măresc inteligenţa intrapersonală 16
- 1.2.8. Tehnologiile care măresc inteligenţa naturalistă 17
- I.2 Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului 19
- 2.1. Conţinutul activităţii de învăţare 20
- 2.1.1. Obiective cadru 20
- 2.1.2. Obiective de referinţă 20
- 2.1.3. Obiective fundamentale 20
- 2.1.4. Obiective operaţionale 20
- 2.1.5. Strategia didactică: mixtă 21
- 2.1.6. Resurse bibliografice 22
- I.3. Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării 23
- 3.1. Test docimologic 24
- 3.2. Barem de corectare si notare 28
- I.4. Didactica ştiinţelor tehnice 30
- 4.1. Metode de învăţământ 31
- 4.1.1. Definirea conceptelor de tehnologie didactică, strategie didactică, metodologie didactică, metode de învăţământ, procedee didactice 31
- 4.1.2. Funcţiile metodelor de învăţământ – C. Moise 33
- 4.1.3. Analiza metodelor de învăţământ 35
- 4.2. Analiza comparativa a doua manuale alternative 37
- I.5. Practică pedagogică 42
- 5 PROIECT DE LECŢIE 43
- I.6. Tehnologii informaţionale computerizate 50
- 6.1. Instruirea asistată de calculator
- un mod de organizare a procesului instructiv-educativ 51
Extras din proiect
1.PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
1.1. Clasificarea tipurilor de personalitate
Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de varietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane. În anul 450 î.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite – o ipoteză pe care mai târziu au preluat-o şi alţi specialişti. Însă abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente în sprijinul acestei teorii, în cartea sa Tipuri psihologice.
Savantul elveţian susţinea că oamenii au anumite trăsături specifice care pot fi identificate cu uşurinţă. Cartea lui Jung, deşi acoperă o mică parte din preocupările sale, a reprezentat o bază solidă pentru diversele studii de mai târziu.
Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a numărat şi Katherine Myers din Statele Unite, care a găsit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine Myers era de multă vreme fascinată de diferenţele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajat-o şi stimulat-o să-şi continue cercetările.
Deşi nu erau psihologi, Katherine şi fiica ei Isabel au studiat teoriile lei Jung timp de patruzeci de ani, cu atenţie şi răbdare, în ciuda dificultăţilor şi lipsei de recunoaştere. La sfârşitul acestei perioade, în 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea şi identificarea a şaisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator – MBTI).
La început, ideea tipurilor nu a fost primită cu prea mare entuziasm, dar în 1972 s-a înfiinţat în Florida un centru oficial de cercetare în domeniu, numit Center for the Application of Psychological Type (CAPT). Această instituţie, care îşi propune să strângă informaţii şi date despre tipuri de personalitate, s-a constituit cu vremea într-un centru mondial. Din 1975 Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este publicat în Statele Unite de către Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost unanim recunoscut, iar interesul în privinţa informaţiilor pe care le conţine a crescut considerabil, mai ales în perioada anilor ’60. Tipologia respectivă se poate aplica oricărui individ, indiferent de zona culturală din care provine.
În ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus cea mai substanţială contribuţie la studiul tipurilor. Urmând, timp de aproape patruzeci de ani o metodă proprie de investigaţie, el a conceput o teorie despre temperament care simplifică mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey susţine că cele şaisprezece tipuri iniţiale – altminteri greu de reţinut – pot fi grupate în patru temperamente de bază şi dă indicaţii precise pentru identificarea acestora.
Nota distinctivă a oricărei personalităţi este dată de caracteristicile ei dominante. Dintre toate caracteristicile pe care le deţine un individ, el preferă să le folosească în mod constant pe cele mai bine conturate, numite predispoziţii. Celelalte caracteristici, mai puţin dezvoltate, sunt oarecum neglijate în comparaţie cu acestea. Predispoziţiile definesc variatele aspecte (sau funcţii) pe care le îmbracă interacţia individului cu lumea. Următoarele patru perechi de caracteristici (sau predispoziţii) vor forma tipul de personalitate pe care îl reprezintă persoana respectivă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Portofoliu de Evaluare Finala.doc