Proiect de lecție - limba și literatura română

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihopedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1117
Mărime: 16.13KB (arhivat)
Publicat de: Ioan Sandor
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Constantin Cucoş

Extras din proiect

Propunător:

Data: 03.XI.2012

Clasa: A V-A

Obiectul: Limba și Literatura Română

Subiectul lecției: Verbul-timpul viitor al modului indicativ

Tipul lecției: Însușire de noi cunoștințe şi recapitularea cunoştinţelor acumulate anterior

Timp estimativ: 50 minute

Resurse educaționale: Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Ed. All Educational, Bucureşti, 2001

Obiective operaționale:

a.) Cognitive: la sfîrșitul lecției toți elevii vor fi capabili:

1.) Să definească timpul viitor;

2.) Să identifice viitorul în textul scris şi în utilizarea orală;

3.) Să recunoască diferitele moduri de a exprima viitorul;

4.) Să evidenţieze structura formelor de viitor;

5.) Să ortografieze corect formele inverse ale viitorului;

6.) Să realizeze distincţia între viitor şi celelalte timpuri ale modului indicativ în diferite contexte, avînd o perspectivă de ansamblu asupra modului indicativ.

b.) Afective: să participe cu atenţie şi cu interes la lecţie.

Desfășurarea lecției

Evenimente instrucționale Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode si procedee de învățare

1.Momentul organizatoric Profesorul face prezența, stabileşte ordinea în clasă și pregătește materialele necesare pentru desfășurarea lecției.

Elevii îşi pregătesc cărţile şi caietele.

2.Verificarea temei şi reactualizarea noțiunilor acumulate anterior Profesorul verifică temele, corectînd unde e necesar şi explicîndu-le elevilor ce anume au greşit în redactarea temei.

Profesorul face o scurtă recapitulare a noţiunilor cheie asimilate pînă în momentul de faţă, şi anume: definiţia verbului şi modului indicativ - prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect - , scriind pe tablă un verb şi cerîndu-le elevilor să îl conjuge la toate timpurile de mai sus.

Elevii ascultă, corectează tema şi răspund întrebărilor puse de profesor. Conversația

3.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale Profesorul aduce la cunoștință elevilor că vor învăţa ultimul timp al modului indicativ, timpul viitor, anunţînd de asemenea şi obiectivele operaţionale ale lecţiei.

Elevii ascultă cu atenție. Conversația

4.Desfășurarea lecției-predarea propriu-zisă Profesorul scrie o frază pe tablă şi subliniază formele de viitor cuprinse în aceasta, cerîndu-le elevilor să remarce timpul acţiunii verbelor cuprinse în fraza de la tablă, apoi le dictează definiţia timpului viitor.

Profesorul invită un elev la tablă pentru a conjuga un verb oarecare la timpul viitor pentru toate persoanele.

Profesorul explică structura timpului viitor scriind pe tablă verbe şi subliniind componentele(verbul auxiliar şi infinitivul verbului de conjugat).Verbul auxiliar este explicat ca un verb care nu are înţeles de sine stătător, ajutînd doar la formarea altor timpuri verbale, şi care poate avea forme diferite pentru fiecare persoană.

Profesorul le cere elevilor să deschidă manualele la pagina în care se găsesc textele care exemplifică utilizarea viitorului popular, iar elevii citesc fiecare cîte o frază.

Profesorul explică elevilor formarea viitorului popular drept o formă de viitor folosită în limba vorbită, spre deosebire de viitorul format cu auxiliarul ,,a vrea’’, care aparţine limbii literare.

În continuare, profesorul explică structura viitorului popular, scriind pe tablă componentele acestuia, separate în funcţie de cele trei forme (prima formă avînd în componenţă particula ,,o’’ invariabilă, conjuncţia ,,să’’, împrumutată de la modul conjunctiv şi indicativul prezent al verbului de conjugat, a doua avînd în locul particulei ,,o’’ verbul auxiliar ,,a avea’’ la indicativul prezent, iar a treia alte forme ale verbului de conjugat, la care se adaugă şi infinitivul verbului de conjugat.)

Profesorul invită doi elevi la tablă pentru a conjuga alte două verbe la cele trei forme ale viitorului popular, corectîndu-i dacă e nevoie.

Profesorul le cere elevilor să deschidă cărţile la pagina care conţine formele inverse ale viitorului şi să citească textele poetice de acolo, apoi le explică existenţa cratimei care este datorată inversiunii şi faptul că aceste forme apar exclusiv în limbajul poetic, astăzi fiind considerate învechite.

Profesorul acordă fiecărui elev cîte o fişă de lucru, fişă ce cuprinde exerciţii de alegere a variantei corecte de verb, stabilirea valorii de adevărat sau fals pentru cîteva enunţuri legate de proprietăţile verbului, conjugarea de verbe la timpurile modului indicativ pentru toate persoanele şi de ortografiere corectă a verbelor.

Elevii răspund întrebărilor puse de profesor şi notează pe caiete.

Elevii sînt atenți la explicațiile profesorului și își notează cînd li se dictează.

Elevii ies la tablă şi scriu conjugarea celor două verbe la viitorul popular.

Elevii rezolvă sarcina de lucru.

Conversația, explicația și dictarea

Conversația, explicația și dictarea

Conversația, explicaţia după exemplul din manual şi dictarea.

Exerciţiul

Preview document

Proiect de lecție - limba și literatura română - Pagina 1
Proiect de lecție - limba și literatura română - Pagina 2
Proiect de lecție - limba și literatura română - Pagina 3
Proiect de lecție - limba și literatura română - Pagina 4
Proiect de lecție - limba și literatura română - Pagina 5
Proiect de lecție - limba și literatura română - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Proiect de Lectie - Limba si Literatura Romana.doc

Alții au mai descărcat și

Psihicul și Caracteristicile Acestuia

Dictonul socratic „nosce te ipsum” („cunoaste-te pe tine însuti”) reprezinta un punct de plecare în dezvoltarea ulterioara a stiintelor. Socrate,...

Clasificarea tulburări de limbaj

II.TULBURARILE DE LIMBAJ 2.l. LIMBAJUL 2.l.l. DEFINITII Limbajul este definit cel mai adesea ca fiind activitatea psihica de comunicare intre...

Handicapul de Limbaj

Constituirea logopediei Logopedia face parte si ea din sistemul stiintelor psihopedagogiei speciale si poate fi apreciata ca fiind un domeniu...

Te-ar putea interesa și

Predarea și învățarea limbii române la școlarul de vârstă mică, cu abordare între școala generală și școala specială

ARGUMENT Alegerea acestei teme de cercetare este fondată pe mai multe motive. Un prim motiv este dat de importanţa educaţiei văzută ca factor de...

Aspecte metodico-științifice în Predarea Sinonimiei și Antonimiei în Ciclul Primar

Motivaţia lucrării Activizarea, precizarea, îmbogăţirea vocabularului elevilor şi a expunerii acestora, reprezintă o preocupare permanentă a...

Cântecul epic sau balada populară - sursă de inspirație pentru literatura cultă

Argument În lucrarea de față mi-am propus să abordez tema ,,Cântecul epic sau ,,balada populară"-sursă de inspirație pentru literatura cultă",...

Atenția

CAPITOLUL I INTRODUCERE În ultimele două decenii , cercetările asupra atenţiei au cunoscut o dezvoltare cu totul ieşită din comun. Mărturie stau...

Cercetare - curriculumul școlar

1. Obiective si ipoteze Activitatea de predare, la fel ca şi cea de învăţare sunt fundamentale în dezvoltarea viitoare a elevilor. După Anca Dragu...

Eminescu și literatura populară

ARGUMENT Ce s-ar mai putea spune sau scrie despre Mihai Eminescu? De la prima menționare critică a lui s-au scurs 137 de ani. De atunci și până...

Portofoliu Pedagogie

Autoevaluarea activităţii de pregătire pedagogică Una dintre cele mai importante etape în formarea mea ca professor, în trecerea de la statutul de...

FORMAREA DEPRINDERII DE CITIRE LA ELEVII DE C

I. TEORII PRIVIND FORMAREA DEPRINDERII DE CITIRE I.1 CITITUL – INSTRUMENT DE BAZA AL ACTIVITATII INTELECTUALE I.1.1 Procesul formarii deprinderii...

Ai nevoie de altceva?