Psihopedagogie

Actualitatea si importanta problemei abordate. Educatia, implicit instruirea, constituie domeniul in care se formeaza si se dezvolta fiinta umana. Determinata congenital sa traiasca concomitent in doua existente - fizica, conditionata material, si metafizica, creata continuu de activitatea sa spirituala, fiinta umana devine ca atare printr-un proces complex si complicat de educatie, la care participa, direct sau indirect, intreaga lume.

Actualitatea cercetarii noastre este argumentata de un complex intreg de factori si conditii, care demonstreaza ca ea este necesara, oportuna si posibila din orice perspectiva ar fi abordata, perspectiva definitorie ramanand a fi cea epistemica, care, in conditiile descrise, cere imperativ o noua conceptualizare a metodologiei receptarii literaturii in scoala, care sa intemeieze discursul metodologic al profesorului pe principiile literaturii si artei, creatiei si receptarii, constructiei curriculare si formarii cititorului cult de literatura; o metodologie care sa decurga din specificul cunoasterii artistic - estetice, infatisandu-se profesorului in forma unui construct teoretic-aplicativ, ale carei componente epistemice, teleologice si continutale sa armonizeze intr-un sistem de actiuni de influenta educativa specific literaturii, receptarii si formarii elevului cititor.

In aceasta baza, definim problema cercetarii drept nevoia de eliminare a neconcordantelor epistemice, teoretice si metodologice in teoria si practica ELA prin elaborarea teoretica si validarea practic-experimentala a metodologiei specifice educatiei literar-artistice.

Scopul cercetarii: fundamentarea teoretica si practic-experimentala a metodologiei educatiei literar-artistice a elevilor intemeiata atat pe interactiunea text/opera/cititor, in procesul careia cititorul, ca al doilea subiect al operei literare, recreeaza sensurile ei si isi formeaza competente literare-lectorale, cat si pe valorificarea conceptului de opera literara ca arta a limbajului.

Obiectivele cercetarii:

- definirea semio-lingvistica a textului;

- determinarea directiilor, principiilor, criteriilor si tipuri, elaborarea in baza acestora a unui sistem metodologic de receptare a operelor epiclore din perspectiva limbajului, a relatiei ,,autor - opera - lector - context al lecturii" si din cea a elevilor ca subiecti re-creatori de valori.

- propunerea concluziilor relevante pentru optimizarea metodologiei de receptare a literaturii si a formarii elevului-cititor.

Metodologia cercetarii stiintifice s-a constituit dintr-un ansamblu de metode teoretice (documentarea stiintifica, analiza si sinteza teoretica, generalizarea si sistematizarea, abstractizarea si modelarea teoretica),

Stuctura tezei. Teza este structurata in doua capitole, respectiv fiecare capitol in subcapitole, concluzii si bibliografie.

In Introducere sunt prezentate premisele teoretice care fundamenteaza actualitatea si importanta problemei abordate; sunt formulate scopul, ipoteza si obiectivele investigatiei, epistemologia, valoarea teoretica si practica a cercetarii.

Capitolul 1. Sinteza abordarilor domeniale ale textului, etapele si nivelul actual de cercetare, elucideaza reperele teoretice cu privire la textul semio-lingvistic, sunt descrise principiile, criteriile, tipurile rezultante textului.

In Capitolul 2, Procesul receptarii operelor epice, metodologia educatiei literar-artistice a elevilor in procesul receptarii operelor epice, sunt scoase in evidenta, in urma analizei rezultatelor experimentului de constatare, dificultatile, lacunele atestate in manualele scolare, in procesul receptarii operelor epice si sunt trasate reperele estetico-literare si metodologice ale receptarii operelor epice, insistandu-se pe un sir de concepte cum ar fi: diegeza, actiune, personaj, discurs, moduri de expunere, tehnici narative, viziuni ale naratiunii, cronotop; este analizata eficacitatea unui sir de metode si procedee, activitati literare-lectorale, aplicate-desfasurate in cadrul experimentului de formare, in vederea unei receptari adecvate a operelor epice si, implicit, a formarii cititorului; sunt formulate concluziile de rigoare.

In concluziile generale sunt redate principalele idei si actiuni realizate care reflecta rezultatele stiintifice ale cercetarii.