Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară

Proiect
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Psihopedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 16620
Mărime: 250.52KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dr . Eugen David

Cuprins

Argument pag.3

Capitolul I. Climatul educaţional în clasa de elevi pag.5

1. Caracteristici ale climatului educaţional în clasa de elevi pag.5

2. Relaţii şi interacţiuni în clasa de elevi pag.7

2.1. Relaţiile interpersonale-caracteristici şi particularităţi pag.7

2.2. Influenţa cadrului didactic asupra dezvoltării elevilor pag.11

2.3. Implicarea socială şi personalitatea elevilor pag.14

Capitolul II. Comportamentul elevului privind adaptarea şi inadaptarea la clasă pag.18

1. Cauzele inadaptării şcolare pag.20

2. Insuccesul şcolar pag.23

2.1. Factorii eşecului şcolar pag.24

3 Imaginea de sine, stima de sine a elevului în grupul şcolar pag26

4. Modalităţi de optimizare a relaţiei profesor-elev pag.31

Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării pag.33

1. Obiectivele cercetării pag.33

2.Ipotezele cercetării pag.34

3. Metodologia şi lotul de subiecţi pag.35

4.Analiza şi interpretarea datelor obţinute pag.37

5Prezentarea chestionarului de adaptare şcolară pag 42

6.Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute pag 44

CAPITOLUL IV. Studiu de caz pag 57

2 Planul de consiliere pag 59

3 Recomandări pag61

4. Concluzii pag62

Bibliografie pag63

Extras din document

Argument

Actualitatea cercetării evoluţiei comportamentului deviant şi a verificării experimentale a eficienţei unor măsuri psihopedagogice de prevenţie şi de recuperare a devianţei comportamentale la adolescenţi este determinată, în primul rând de starea actuală a societăţii noastre, stare, care în terminologia lui E. Durkeim (1974), poate fi numită „anomie”, iar după D. Banciu şi S.M. Rădulescu (1994) „patologie de tranziţie”. Consecinţele nefaste ale transformărilor radicale în sferele economică, politică, ideologică, axiologică, conjugate şi amplificate de explozia informaţională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului social şi al puterii de intervenţie a instanţelor de socializare a generaţiilor în creştere, toate la un loc au deteriorat echilibrul social, au produs o profundă criză morală şi axiologică, au condiţionat o eroziune comunitară moral-relaţională, au contribuit la apariţia unui număr mare de indivizi şi grupuri mici care abuzează de libertăţile constituţionale şi duc sistematic un mod de viaţă incompatibil cu normele sociale. Acestea din urmă suportă şi ele modificări dictate de tranziţia la economia de piaţă, fapt ce creează actorilor sociali disconfort psihologic, afectează şi derutează, îndeosebi, generaţia tânără. Ea, generaţia tânără, fiind lipsită de o reală experienţă de viaţă şi o viziune critică asupra avalanşei informaţionale false, este incapabilă să evalueze adecvat evenimentele şi fenomenele sociale. Astfel, nemaiavând un „referenţial axiologic” (C. Cucoş, 1996) şi un sistem autoreglator bine constituit, adoptă modele de comportament socialmente indezirabil şi manifestă reacţii respective, care denotă o certă inadaptare socială acută.

În prezent inadaptarea şcolară a cunoscut o extindere îngrijorătoare, a crescut considerabil numărul copiilor cu inadaptare şi cu risc pronunţat de eşec şcolar. În situaţia creată familia, şcoala, ca celule ale societăţii responsabile de procesul socializării, nefiind îngrădite şi ocrotite de impactul negativ al perturbărilor perioadei de tranziţie, nu pot contribui în măsura cuvenită la eradicarea eşecului şcolar fără suportul specialiştilor şi lipsa unor programe de intervenţii experimental coroborate. Astfel, întregul angrenaj social din zilele noastre aduce în atenţia cercetărilor problematica adaptării şcolare şi a metodologiei prevenirii inadaptării şcolare şi a eşecului şcolar.

Oportunitatea studiului realizat se datorează, în al doilea rând, faptului că problema se află încă departe de a fi pe deplin elucidată. Până în prezent, puţin sunt reflectate în literatură schimbările psihologice ale individului pe parcursul achiziţionării de către el a calităţii de personalitate, de subiect autonom al vieţii şi activităţii sale sociale; aspectele dezvoltării personalităţii în baza unei deosebite sinteze a diferitelor neoformaţiuni psihologice; problema maturizării sociale a personalităţii şi a formării la ea a sistemului autoreglator ca aptitudine complexă, care se manifestă în cazul unui grad înalt de dezvoltare a reflexiei, a autoaprecierii adecvate, a trebuinţei de autoperfecţionare şi a atitudinii subiectuale, responsabile faţă de propriul comportament.

Necesitatea cercetării date apare şi din complexitatea fenomenului de prevenţie, intervenţie şi recuperare a elevilor cu risc de abandon sau inadaptare Prin urmare, actualizarea temei de studiu decurge din însăşi importanţa fenomenului suspus cercetării, precum şi din posibilităţile valorificării datelor despre dezvoltarea personalităţii, despre stăpânirea şi autoreglarea de către adolescent a comportamentului său în activitatea practicienilor orientată spre prevenirea, corecţia şi recuperarea elevilor cu risc de inadaptare. În acest context, problema investigaţiei este fundamentarea măsurilor psihologice de prevenţie şi recuperare a comportamentului deviant la adolescenţi bazate pe particularităţile specifice de personalitate şi dezvoltarea sistemului autoreglator.

Însă indiferent de felul devianţei care se manifestă este important ca elevul sa fie ajutat să facă alegeri sau opţiuni adecvate ,sa-si dezvolte capacitatea de autocunoaştere si autoevaluare ,prin aportul reunit al familiei ,profesorilor si consilierului şcolar.

Capitolul I. Climatul educaţional în clasa de elevi

I.1. Caracteristici ale climatului educaţional în clasa de elevi

Climatul educaţional constituie o necesitate în realizarea optimă a desfăşurării relaţiilor dintre elevi-elevi, elevi-profesori, „ o structură organizatorică cu elemente specifice.” Caracteristicile relaţiilor sociale din clasă, elev-elev, elev-profesor, competenţele elevilor în activităţile şcolare şi extraşcolare, încrederea sau neîncrederea intre elevi şi cadrul didactic, elev-elev devine o necesitate în rezolvarea unei atmosfere de lucru, de competitivitate, de cooperare şi de conlucrare pentru maturizarea interioară şi exterioară a elevului.

Psihologic, climatul se defineşte ca un ansamblu de trăsături emoţionale, mentale, cristalizate în interacţiunile elevilor. În interiorul climatului unei clase sunt importante funcţiile atitudinilor elevilor conform lui Katz (1960) precizate de profesorul Neculau în Manualul de psihologie socială (2004, pag. 130):

1. Funcţia de cunoaştere în care atitudinea serveşte la evaluarea evenimentelor produse unde se stabilesc legături reciproce.

2. Funcţia de adaptare are rolul instrumental al atitudinii elaborate pozitive/negative şi funcţie de adaptare socială.

3. Funcţia expresivă se referă la atitudinile de interiorizare a valorilor centrale dând posibilitatea de a distinge unul de celălalt.

4. Funcţia de apărare a eului, atitudinile permit naşterea sau protejarea stimei de sine împotriva conflictelor interne sau externe. Valoarea acestor atitudini dau un climat şcolar pozitiv sau negativ modificând sau demotivând dezvoltarea clasei de elevi.

În urma unor cercetări s-a ajuns la clasificarea climatului educaţional făcută de profesorul Romiţă B. Iucu (2004, pg.161)

Preview document

Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 1
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 2
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 3
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 4
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 5
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 6
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 7
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 8
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 9
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 10
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 11
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 12
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 13
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 14
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 15
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 16
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 17
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 18
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 19
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 20
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 21
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 22
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 23
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 24
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 25
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 26
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 27
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 28
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 29
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 30
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 31
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 32
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 33
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 34
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 35
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 36
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 37
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 38
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 39
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 40
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 41
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 42
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 43
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 44
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 45
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 46
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 47
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 48
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 49
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 50
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 51
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 52
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 53
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 54
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 55
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 56
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 57
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 58
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 59
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 60
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 61
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 62
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 63
Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Relatia Profesor Elev si Inadaptarea Scolara.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Psihopedagogului în Prevenirea și Combaterea Delicvenței Juvenile

„Rolul psihopedagogului în prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile” este titlul lucrării mele de licenţă, prin care mi-am propus să...

Prevenirea conflictelor școală-familie prin consilierea părinților

INTRODUCERE Eliberată de constrângerile politice, educaţia îşi descoperă în mod necesar şi dimensiunea sa de consiliere în interacţiune cu cea de...

Dezvoltarea personalității în învățământul primar

ARGUMENT Personalitatea este calitatea cea mai valoroasă pe care individul și-o însușește prin autocunoaștere,prin efort propriu,prin dorința de a...

Rolul Inteligenței Emoționale în Succesul Școlar

1 INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ 1.1 Conceptul de inteligenţă emoţională Spre deosebire de inteligenţa academică care a fost studiată de peste o sută de...

Psihopedagogie - proiect de intervenție

-pentru terapia de grup a persoanelor cu tulburări de personalitate de limită. -caracteristicile pacienţilor cu schizofrenie cronicizară...

Motivația învățării și reușita școlară

INTRODUCERE Actualitatea și importanța temei abordate. Volumul imens de informaţie de care dispune azi omenirea şi ritmul alert în care aceasta...

Studiu de Caz - Elev cu Comportament Violent

Istoric Incepind din clasa a V-a, si nesupravegheat de parinti, elevul s-a alaturat anturajului de cartier, in parte datorita dorintei de a...

Violența în școală

Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta sociala, ca si cea interpersonala reprezinta argumente solide pentru dezvoltarea...

Te-ar putea interesa și

Cauze și consecințe ale insuccesului școlar în ciclul primar

CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1.1 IMPORTANȚA TEMEI Generații după generații de învățători și de elevi s-au format și au format pe cele care...

Relația scoală familie ca premisă a eficienței procesului de învățământ

ARGUMENT „OMUL nu poate deveni OM decât prin EDUCAȚIE” (Kant) În toate societățile lumii, educația ocupă un loc foarte important. Fiecare om își...

Cadrul violenței școlare în România - școala între instanță de educare și mediu favorizant pentru violență

I INTRODUCERE Violenţa în şcoli este un fenomen care frământă toate societăţile şi se produce la toate şcolile de diferite niveluri, spectrul ei...

Rolul Profesorului în Construirea Autonomiei Elevului

ARGUMENT „Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea...

Mediul Familial

CAP I.:MEDIUL FAMILIAL 1.1.FAMILIA-definire „Familia reprezinta, in orice societate o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi...

Rolul familiei în educația copiilor cu CES din ciclul primar

INTRODUCERE Realitatea de astăzi a societății românești, ne determină să recunoaștem, că pe lângă multe alte performanțe economice sau sociale...

Rolul de Pedagog al Asistentului Social

INTRODUCERE Specializarea şi utilizarea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnologiilor moderne fac tot mai dificilă participarea pe piaţa...

Aspecte și Metode de Observare și de Diminuare a Violenței la Ciclul Gimnazial

INTRODUCERE Creşterea fără precedent a cazurilor de violenţă din şcoli sub orice formă ar fi ea (verbală, fizică etc.) este un motiv de...

Ai nevoie de altceva?