Cuprins
- Introducere 3
- Metodologia cercetării 5
- Scop și obiective 5
- Ipoteza 5
- Variabilele cercetării: 6
- Metodele utilizate în cercetare 6
- Analiza documentelor 6
- Cercetare exploratorie 6
- Participanți 7
- Instrumente 7
- Procedura 7
- Rezultate 7
- Discuții 8
- Limitele cercetării 9
- Concluzii 9
Extras din proiect
Introducere
Școala este instituția care participă într-un mod decisiv la educația generațiilor tinere ale unei țări, la transmiterea valorilor culturale și morale, la construirea premiselor pentru noi schimbări sociale.
Dat fiind faptul că impactul școlii în formarea tinerei generației este extreme de important este necesară și o analiză a implicării acesteia și a valorilor transmise de ea.
Deși formarea tinerei generații nu se reduce doar la transmiterea unor informații și la dezvoltarea cognitivă a copiilor, școala pune un foarte mare accent pe educația intelectuală și transmiterea de cunoștințe.
Cum sunt integrate aceste cunoștințe, cum sunt utilizate și ce importanță au ele în raport cu celelalte aspecte ale personalității copilului au fost unele dintre întrebările care m-au determinat să aleg să studiez această temă.
Un alt interes a fost acela de a descoperi cine ar trebui să se ocupe de educația moral-afectivă a copilului dacă școala este centrată pe educația intelectuală?
Educația nu înseamnă doar dezvoltare cognitivă, adesea obiectivul major și unic al școlii. Elevii au nevoie de o formare completă a personalității și chiar dacă nu dispun de influențe consistente, coerente pentru creștere morală și afectivă, vor căuta aceste elemente prin modelele adulte din mediu. Orice profesor, indiferent de disciplina predată ar trebui să fie, înainte de toate, matur afectiv, deci coerent cu sine, o persoană dezirabilă social și capabilă de interacțiune educativă cu copiii și cu tinerii.
Profesorii au nevoie uneori de o privire din exterior pentru a conștientiza importanța și influența foarte mare pe care o au asupra tinerilor. Aceasta poate fi și o motivație puternică pentru a se perfecționa, pentru a evolua ei înșiși, pentru a se simți importanți prin ceea ce sunt și nu doar prin activitatea de predare.
Cercetarea de față si-a propus să sprijine conștientizarea legăturii dintre comportamentul moral al profesorului, conținuturile cu consistență morală predate și formarea morală a elevilor.
Pentru a-și atinge țelul, o educație morală solidă presupune integrarea a cel puțin trei dimensiuni:
- dimensiunea moral-afectivă
- dimensiunea prosocială - experimentarea unor comportamente alternative celor agresive, violente, formarea de atitudini îndreptate spre colaborare și împărtășire de idei, sentimente și valori cu alte persoane;
- dimensiunea normativă - văzută sub două aspecte:
a) comportamentul civilizat, reguli de politețe (automatisme însușite în ocazii de reciprocitate ale vieții cotidiene);
b) disciplina școlară, înțeleasă ca raport între libertatea elevului și autoritatea profesorului, norme și cerințe axiologice vizând îndeplinirea îndatoririlor școlare și atitudinile, alegerile, comportamentul elevilor în raport cu respectivele norme.
Din punct de vedere al finalităților, dezvoltarea dimensiunii morale a persoanei presupune formarea:
- judecății morale - ca dimensiune intelectuală;
- conștiinței morale - structurarea caracterului;
- conduitei morale - comportamentul moral.
Metodologia cercetării
Cercetarea de față este una calitativă și se va desfășura pe parcursul anului 2018 în mai multe școli și grădinițe din județul Suceava, atât în mediul urban cât și în mediul rural.
Scop și obiective
Scopul cercetării este acela de a oferi repere și instrumente pedagogice pentru formarea inițială și continuă a cadrelor didactice în domeniul educației morale și afective.
În susținerea acestui scop principalele obiective sunt:
a) identificarea problemelor și dificultăților actuale în educația moral-afectivă din școală: principalele constrângeri și dificultăți, posibilele soluții, imaginea educatorilor/învățătorilor despre rolul lor și al școlii în educația moral/afectivă etc.
b) identificarea aspectelor problematice în formarea cadrelor didactice în domeniul educației morale și afective;
c) investigarea modului în care profesorii își înțeleg rolul în educația morală și afectivă a tinerilor cu care lucrează în școală;
d) formularea unor recomandări și sugestii psihopedagogice pentru ameliorarea formării inițiale și continue a profesorilor în vederea conștientizării rolului lor în educația morală a copiilor și a tinerilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Responsabilitatea educatorului-invatatorului in formarea moral afectiva a elevilor.docx