Rolul mass-media în dezvoltarea personalității

Această lucrare constă în prezentarea mass-media si a influenţei ei asupra personalităţii fiinţei umane. Pe lângă noţiunile de teorie ce vor face obiectul acestei lucrări se vor explica influenţele mass-media asupra personalităţii şi contribuţia ei în procesul instructiv-educativ.

Educaţia este factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a persoanei, sistematizând şi organizând influenţele mediului. Are o funcţie socială, fiind intermediarul între om şi condiţiile de mediu.

Rolul mass-media în societate a devenit foarte important, informaţiile reprezentând o sursă vitală pentru orice tip de decizie, iar media este principalul mediu de difuzare a acestora. Dincolo de rolul de informare, prin intermediul mass-media se conturează opinii, idei şi se formează atitudinile individului.

Omul intră în contact cu lumea prin cele cinci simţuri: văz, auz, miros, gust, pipăit. Dintre aceste simţuri, vederea este cea prin care intră cele mai multe imagini şi informaţii. Personalitatea omului, prin procesele psihice precum: cunoaşterea, întelegerea, memoria, imaginaţia, este foarte dependentă de ceea ce primeşte prin acest simţ.

Relaţia dintre mass-media şi fiinţa umană se poate pune în termeni de consecinţe globale, de influenţe precise sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme. Astfel, caracteristica mijloacelor media de comunicare şi informare reprezintă pe de o parte un rol informaţional, dar şi un efect datorită faptului că prin informaţiile transmise influenţează gândirea şi comportamentul fiinţei umane.

I. FORMELE ŞI ROLUL MASS-MEDIA

1.1. FORMELE MASS-MEDIA

Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice de transmitere a informaţiilor în rândul maselor, care au luat o dezvoltare deosebită în epoca contemporană, având receptivitate şi influenţe educaţionale şi mobilizatoare asupra publicului. Trăim într-o epocă dominată de mass-media, omul contemporan este condiţionat de mass-media, este supus unei presiuni continue din partea ideologiei propagate de mass-media.

Aceste mijloace de transmitere a informaţiei sunt variate:

• Radioul şi televiziunea sunt mijloacele de informare cu cea mai mare forţă de influenţă, televizorul fiind cel mai reprezentativ. Dintre mijloacele mass-media, impactul cel mai puternic îl are în prezent televiziunea. La fel ca şi radioul, televizorul ne aduce informaţiile de la cele mai mari distanţe, dar şi imagine pe ecran, solicitând cei mai importanţi analizatori, văzul şi auzul. Un important rol în eficienţa mass-media îl are limbajul folosit, care este mai direct, sugestiv şi mai convingător decât limbajul obişnuit.

• Presa (ziare şi reviste), cartea (colecţiile de carte cu tiraj de masă, broşurile) reprezintă un mijloc de influenţă informaţională şi educativă.

• Calculatorul şi CD-Rom-urile conectate la internet asigură comunicarea şi informarea la nivel mondial şi exercită o mare influenţă asupra fiinţei umane, având un impact tot mai puternic. Oferă posibilitatea participării active a utilizatorului la preluarea informaţiei.

• Muzee, expoziţii ştiinţifico-tehnice,cultural-artistice, bibliotecile,etc.

• Publicitatea, reclamele modelează modul de a înţelege viaţa, lumea, propria existenţă în special în privinţa motivaţiilor criteriilor de selectare şi a comportamentului având un impact indirect dar puternic asupra societăţii. Funcţiile publicităţii sunt de a informa şi a convinge potenţialul client să achiziţioneze.

Mijloacele de comunicare şi informare pot fi clasificate astfel:

a) Medii autonome (reviste,ziare,cărţi), care pot fi utilizate individual;

b) Medii de comunicare (telefon, internet), care măresc libertatea utilizatorului;

c) medii de difuzare, reprezentative fiind în această categorie televiziunea şi radioul.

1.2. ROLUL MASS-MEDIA

Prin intermediul mass-media sunt transmise atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional şi chiar mondial variate mesaje informaţionale cu caracter recreativ-distractiv şi anume: ştiinţifice, tehnice, culturale, artistice, politice, economice, etice, juridice, sportive, religioase. Dezvoltarea mijloacelor de informare în masă a dus la o răspândire pe scară largă a informaţiei, aceasta fiind rezultatul dorinţei indivizilor de a fi informaţi. Receptarea mesajelor transmise prin mijloacele prezentate mai sus se face pe trei căi principale, care pot fi combinate sau separate, şi anume: audio-ca ascultător, video-ca vizualizator şi scris ca cititor.

În corelaţie cu mesajele informaţionale transmise, mass-media îndeplineşte următoarele funcţii:

a) Funcţia de informare (informaţională), ce satisface o incontestabilă trebuinţă umană. Varietatea informaţiilor generale şi speciale distribuite prin intermediul mass-media vin să satisfacă dorinţa de emancipare personală într-un consum sporit de informaţie. Metodele multimedia au desfiinţat practic distanţele, lărgind posibilităţile oamenilor de a comunica instantaneu între ei. Aplicaţiile multimedia au un caracter diversificator al surselor de cunoaştere.

b) Funcţia instructiv-culturalizatoare, care se referă atât la furnizarea explicită de cunoştinţe cultural-ştiinţifice, ca în cazul unor filme documentare sau pagini de popularizare a ştiinţei din publicaţiile periodice, cât şi la promovarea, într-o „formă mai puţin evidentă, dar cu atât mai persuasivă, a valorilor, normelor, modelelor de comportament ce ţin de paradigma culturală a societăţii, la a cărei stabilitate contribuie astfel, într-o măsură deloc neglijabilă.” Prin dezvoltarea şi răspândirea lor, noile medii de comunicare au schimbat în mod radical condiţiile sociologice de expansiune culturală. Datorită facilităţilor pe care le aduce, multimedia a accentuat în proporţii considerabile “consumul de cultură” jucând un rol însemnat în grăbirea procesului de universalizare a culturii spirituale.

c) Funcţia de transmitere culturală constă în transmiterea valorilor şi normelor sociale de la grupurile sociale către indivizi, de la o generaţie la alta, ceea ce are drept consecinţă creşterea coeziunii sociale, întărirea integrării sociale a indivizilor, reducerea armoniei, standardizarea normelor culturale.

d) Funcţia de interpretare, ce se manifestă atât de explicit prin producţiile jurnalistice de genul editorialului sau al comentariului. Primul exprimă punctul de vedere oficial al organului de presă, pe când cel de-al doilea face cunoscute publicului numai opiniile personale ale autorului său. Sunt cuprinse aici şi selectarea informaţiei transmise şi stabilirea unor priorităţi percepute de receptori drept adevărate ierarhii de importanţă.

e) Funcţia de loisir (de divertisment) constă în producerea destinderii şi a amuzamentului.