Extras din proiect
INTRODUCERE
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Stiintele educatiei joacă un rol din ce în ce mai influent în viata societătii contemporane, si aceasta ca un efect sine qua non al dezvoltării stiintei si tehnicii, care impune matematicizarea domeniilor economico- sociale. Tocmai de aceea, însusirea matematicii de către elevi a devenit o necesitate stringentă, căreia trebuie să-i acordăm atentia cuvenită, începând cu ciclul primar, când studiul matematicii devine o disciplină de învătământ stiintific organizată.
Însusirea matematicii prezintă o serie de dificultăti pentru scolarul mic, ceea ce impune tot atâtea strategii, modalităti care să-l ajute să înteleagă si să depăsească pragul care-i blochează dezvoltarea intelectuală, întelegerea si stăpânirea notiunilor matematice.
Cunoscutul om de cultură, Mircea Malita scria “nicicând omenirea nu a ajuns să pretuiască inteligenta si creativitatea ca în ultimele cinci decenii”. S-a adăugat astfel ca bogatie natională, alături de aur, “AURUL NEGRU” si o nouă valoare “AURUL CENUSIU”. Înteleasă ca o sinteză între inteligentă si creativitate denumită aur cenusiu, această bogatie constă în capacitatea creativă a unui popor, care transpusă pe planul vietii economico-sociale, îl poate propulsa cu certitudine în rândul tărilor civilizate.
Epoca contemporană are nevoie de inteligenta creatoare, de oameni cu gândire independentă, creativă.
Caracterul creator al activitătii în orice domeniu, nevoia omului de a se adapta continuu la situatii noi, la procese si probleme de muncă, mereu noi, impun ca scoala, o data cu functia ei informativă să dezvolte si aptitudinile intelectuale ale elevilor, independenta si creativitatea gândirii.
M-am oprit la aceasta temă, pe de o parte având în vedere marea importantă a gândirii matematice pentru viitor, iar pe de altă parte, pentru că din experienta anilor de la catedră m-am convins că învătătorul poate depista timpuriu elevii cu aptitudini spre gândirea productivă, creativă în matematică, se poate ocupa cu predilectie de dezvoltarea acestui tip de gândire, usurând în felul acesta sarcina formării unor viitori matematicieni in verigile superioare de învătământ.
Pentru a realiza depistarea acestei aptitudini timpuriu, învatătorul trebuie să stăpânească, pe de o parte, coordonatele teoretice ale conceptului de creativitate si psihologia copilului de 7-11 ani, iar pe de altă parte să posede un arsenal de metode si procedee specifice dezvoltării acestui tip de gândire.
În procesul de învătământ nu contează produsul elevilor ca valoare sociala ci, pe plan psihologic, interesează supletea solutiilor găsite pentru rezolvarea problemelor scolare solicitate de învătător, intereseaza măsura in care solutiile găsite în rezolvarea problemei prin caracterul lor revelator, produc elevilor o stare de surpriză si în acelasi timp o trăire intensivă pe plan afectiv.
Factorul esential pentru stimularea spiritului creator este relatia învatator-elev, atitudinea acestuia în clasă sau în afara ei. Totul depinde de învătător si învătătorul poate face pentru creativitatea elevilor aproape totul in conditiile actualei organizări a învătământului.
Pentru a realiza o învătare activă si crativă este necesar să folosim, pe de o parte, metodologia didactică corespunzatoare de a dezvolta capacitătii creatoare la elevi, iar pe de altă parte trebuie selectat si restructurat de învatător continutul procesului de învătămant. Dintre disciplinele care nu numai ca permit, dar solicită o învătare care să îmbine creativitatea cu gândirea logică, cu un puternic caracter activ-participativ, este matematica. Această disciplină presupune însusirea până la nivelul automatizării a unor deprinderi si algoritmi strict necesari pentru dezvoltarea unor activitati de nivel superior cum sunt exercitiile complexe si problemele.
În predarea matematicii învatătorul trebuie să aibă în vedere mai mult capacitatea de a forma notiunile, decât facultatea de a le reproduce. Gândirea copilului se dezvoltă prin exercitii si probleme rezolvate si nu prin acelea care se rezolvă în fata lui. Astfel că, prin utilizarea metodelor activ-participative se poate crea cadrul organizatoric al participării directe a elevilor la propria lor instruire si formare.
În educarea creativitatii sunt deopotrivă implicate: metodele, procedeele, relatia învătător-elev (autentic democratică si de cooperare), atitudinea învătătorului fată de elev (deschisă si receptivă fată de copil si de valorile creativitatii sale), precum si atmosfera creată în clasă de cadrul didactic.
Se conturează astfel, ipoteza de lucru de la care am plecat: dacă învatatorul reuseste sa depisteze timpuriu elementele aptitudinale ale gandirii productive matematice, el poate accelera ritmul de dezvoltare al acestei gândiri, prin procedee si tehnici de lucru specifice învătării matematicii cu un prioritar caracter formativ.
Obligat să-mi elaborez o metodologie adecvată de cercetare metodico- stiintifică, am constatat că în domeniul metodologiei cercetării stiintifice în învătământ există studii numeroase si valoroase. De aceea, în realizarea lucrării am căutat să îmbin elementele teoretice si bibliografia de specialitate cu experientă la clasa si să aplic moduri concrete de lucru, să finalizez analiza prin metode, tehnici, procedee, tipuri de exercitii si probleme care să vină în interesul îmbunătătirii predării matematicii la ciclul primar.
Consider că dezideratul principal al învătământului este acela de a lupta împotriva rigiditatii si de a fi creator în fiecare moment al activitătii, de a participa activ si afectiv la procesul de dobândire a cunostiintelor, priceperilor si deprinderilor. Stă în puterea noastră de a utiliza în activitatea la clasă asemenea metode si procedee didactice care să antreneze si să stimuleze în cel mai înalt grad capacitătile si procedeele intelectuale ale elevilor, să trezească interesul si curiozitatea acestora, să inspire întregii actiuni de învătare un pronuntat caracter formativ.
Munca la clasă, contactul zilnic cu elevii în decursul celor 14 ani de activitate m-a determinat să aleg această tema de studiu si mi-a constituit veriga de lucru, cadrul direct al experientei mele didactice.
În această lucrare voi încerca să-mi exprim câteva opinii si să prezint unele din metodele si procedeele pe care le-am utilizat pentru că elevii mei să simtă atractie pentru matematică, să lucreze cu plăcere, să-i entuziasmeze permanent propriile lor progrese si să le mobilizeze întreaga capacitate si energie pentru performante si succese tot mai mari.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Strategii Metodice Utilizate in Vederea Stimularii si Dezvoltarii Creativitatii Elevilor din Clasele I-III.doc