Cuprins
- INTRODUCERE 1
- I. FILANTROPIA ÎN SFÂNTA SCRIPTURĂ 5
- I.1. Atitudini filantropice în Vechiul Testament 5
- I. 2. Filantropia în Noul Testament 7
- II. TEMEIURI PATRISTICE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ASISTENŢEI SOCIALE ÎN BISERICA CREȘTINĂ 12
- II. 1. Filantropia în perioada apostolică şi postapostolică 12
- II. 2. Filantropia la Sfinţii Părinţi din veacul al IV-lea 27
- III. FILANTROPIA ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 32
- III. 1. Începuturile asistenţei sociale în Biserica Ortodoxă Română 33
- III. 2. Constantin Brâncoveanu şi preocupările sale în domeniul asistenţei sociale 39
- III. 3. Filantropia în perioada modernă 44
- III. 4. Teze pentru o filantropie creştină modernă 47
- IV. INSTITUŢII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 51
- IV. 1. Instituţii sociale 51
- IV.1. 1. Aziluri 51
- IV. 1. 2. Xenoane 52
- IV.1. 3. Asistenţa acordată de Biserică orfanilor 53
- IV. 2. Fundaţii 58
- IV. 2. 1.Fundaţia (fondul) „Miron Romanul” 58
- IV. 2. 2. Fundaţia Gozsdu 58
- IV. 2. 3. Oferirea de burse 59
- CONCLUZII 61
- BIBLIOGRAFIE 63
Extras din proiect
De-a lungul istoriei umane, lumea a fost frământată de foarte multe crize: de la cea religioasă şi moral-spirituală, la cea socială şi politică, până la cea economică şi ecologică. Lumea (post)modernă nu e nici ea ferită de astfel de crize. Secularizarea, ca produs al Iluminismului, a dus la îndepărtarea omului de Dumnezeu, căpătând noi valenţe în ultimul timp. Postmodernismul, globalizarea şi consumismul nu şi-au spus încă ultimul cuvânt. Însă, în ecuaţia crizelor moderne Biserica este chemată să dea un răspuns adecvat.
Soluţionarea crizelor existente poate fi rezolvată de creştinism, însă nu de unul teoretic, ci de un creştinism autentic, trăit în Duhul Adevărului şi al înţelepciunii, în Duhul iubirii desăvârşite a lui Iisus Hristos. Nu o teorie despre Dumnezeu şi despre Iisus Hristos caută omul zilelor noastre, căci e plină lumea de sisteme filosofice, teosofice şi de mântuitori de serviciu ai istoriei. Omul de azi, obosit, stresat şi dezorientat are nevoie de o întâlnire vie cu Dumnezeu, de trăire cu Hristos şi în Hristos, căci omul este o fiinţă înfometată, în primul rând, de Dumnezeu. „Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, în care voi tri¬mite foamete pe pământ, nu foamete de pâine şi nu sete de apă, ci de auzit cuvintele Domnului” (Amos 8,11).
Biserica, instituţie teandrică (divino-umană), nu se confundă cu societatea, dar nici nu se separă total de ea. „Biserica viază în societate, ea însăşi fiind o societate religios-morală, care este totuşi mai mult decât atât: ea este societatea oamenilor credincioşi, cu Dumnezeu şi prin Dumnezeu întreolaltă Astfel, Biserica se ocupă de fiecare suflet în parte, dar poartă şi grija comunităţii, căci: „Din creaţia lui Dumnezeu face parte şi alcătuirea socială, care este proprie fiinţării umane”
Biserica n-a făcut niciodată abstracţie de această realitate socială, însă misiunea pe care Hristos a încredinţat-o Bisericii sale nu este de ordin politic, economic ori social, ci eminamente religios. Însă tocmai din această misiune religioasă decurg îndatoriri care pot contribui la întărirea comunităţii între oameni. Mitropolitul Hierotheos Vlachos, în cartea sa Psihoterapia ortodoxă, a ajuns la concluzia că Ortodoxia nu poate fi o filosofie sau etică seacă, ci o metodă de vindecare Ea îl vindecă pe om. Preotul nu „dă bilete” pentru ca omul să intre în Rai, ci îl tămăduieşte, astfel ca Dumnezeu să se facă pentru el lumină - şi aceasta este împărăţia cerurilor - iar nu întuneric, adică iad şi înstrăinare Trebuie să privim Ortodoxia ca pe un tratament şi o ştiinţă a vindecării. Principala convingere a Mitropolitului Hierotheos Vlachos este că Ortodoxia nu aduce un sistem de comportare morală, ci asigură un tratament vindecător, care tămăduieşte cel mai profund aspect personalităţii omeneşti Mitropolitul Hierotheos Vlachos pune în lumină o învăţătură fundamentală a Părinţilor Bisericii, şi anume că sufletul omului suferă de o boală care îi perturbă legătura cu Dumnezeu şi cu aproapele, ba chiar şi cu lumea. Biserica este un spital primeşte pe toţi oamenii şi le tămăduieşte bolile duhovniceşti.
Bibliografie
***, „Fondul Săracilor români din comuna Răşinari”, în: Telegraful Român, LXXY (1927), 18 martie/nr. 22-23
***, „Fundaţiunea Gozsdu”, în: Telegraful Român, XLVII (1899), 19/31 aug., nr. 88
***, „Învăţătura celor 12 Apostoli", în vol. Scrierile Părinţilor Apostolici, Traducere, note şi indici de Pr. D. Fecioru, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Române Ortodoxe, în col. Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. 1, Bucureşti, 1979
***, Dicţionar biblic, tradus de Constantin Moisa din limba franceză, Ed. Stephanus, 1998
***, Dicţionar enciclopedic al Bibliei, transpunere din franceză de Dan Sluşanschi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999
***, Enciclopedia României, Imprimeria Naţională, vol. III, 1938
***, Gândirea socială a Bisericii, volum realizat şi prezentat de diac. Ioan I. Ică jr. şi Germano Marani, Ed. Deisis, Sibiu, 2002
***, Lumina Sfintelor Scripturi. Antologie tematică din opera Sfântului Ioan Gură de Aur, antologie şi studii introductive de drd. Liviu Petcu, Ed. Trinitas, Iaşi, 2007, p. 254.
Alexe, Ştefan, "Eclesiologia Părinţilor Apostolici", în Studii Teologice, nr. 7, 1955
Bel, Pr. conf. dr. Valer, "Filantropia crestina in cadrul misiunii Bisericii", în Ortodoxia maramureşană, Baia-Mare, 1996, nr.1
Idem, Misiunea socială a Bisericii în contextul globalizării, în „Biserică şi multiculturalitate în Europa sfârşitului de mileniu”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2001
Bidian, Augustin, Credinţă şi cunoaştere în creştinism, în Studii Teologice, nr. 9-10, 1956
Bogdan, Damian, "Viaţa lui Antim Ivireanul", în Biserica Ortodoxă Română, nr. 8-9, 1956
Bogdan, N.A., Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială, ilustrată, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2004
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asistenta Sociala in Biserica.doc