Biserica si Statul ca Doctrine Politice

Proiect
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Religie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 166 în total
Cuvinte : 80181
Mărime: 293.01KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Filip Serban,Sandu Ion
Proiectul a fost prezentat la Facultatea de Teologie

Cuprins

INTRODUCERE

1. INTRODUCERE. DESPRE TEOLOGIA POLITICĂ

2. "POLIS-UL" ŞI "ECCLESIA"

A. STATUL

B. BISERICA

C. CELE DOUĂ CETĂŢI DIN PERSPECTIVA FILOSOFICĂ, ANTROPOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ

3. SFINŢII ŞI POLITICA

4. INDIVIDUALISMUL - "PĂCATUL ORIGINAR" AL DOCTRINELOR POLITICE

5. DOCTRINE POLITICE

A. LIBERALISMUL

B. CONSERVATORISMUL

C. SOCIALISMUL

a. UTOPIC

b. MARXIST

c. MARXIST - LENINIST

d. SOCIAL - DEMOCRAŢIA

D. NAŢIONALISMUL: FASCISMUL, NAŢIONAL-SOCIALISMUL, POPULISMUL, LEGIONARISMUL

E. CREŞTIN-DEMOCRAŢIA

6. "DOCTRINE" POLITICE NEOPARADIGMATICE: ECOLOGISMUL, FEMINISMUL, ECUMENISMUL ŞI GLOBALIZAREA

7. MODELUL "POST-BIZANTIN" - O POSIBILĂ VIZIUNE ÎN MODELAREA RAPORTULUI STAT - BISERICĂ

Extras din document

1. INTRODUCERE

Există o criză integrală şi integratoare, un fel de „black hole”, care înghite, modifică şi apoi anihilează. Dinăuntrul vârtejului” neantizării generalizate, răzbat disonant „urletele de mânie”, apelurile disperate ale „atomilor” sociali, culturali, religioşi... Criza nu mai e ceva nou, este ceva panistoric. Dacă cineva se trezeşte şi spune că „suntem în criză!”, nu îl crede nimeni, în sensul că nu-l înţelege sau nu vrea să-l înţeleagă. Să spui că „e criză, dom'le!” este un truism. Tocmai de aceea nu mai poate fi crezut.

„Petrecerea” panistorică în criză netezeşte asperităţile sensibilităţii superioare ale „cetăţeanului” şi totodată, în cazuri cu totul excepţionale, sensibilitatea poate fi activată providenţial în „persoane”. „Persoanele” pot urma sau nu sensibilităţii intrinsece de a denunţa „le mal du siècle”. Pot să o denunţe in două direcţii, urmând instanţa "infailibilă" a „raţiunii”, a deşteptăciunii de tip „zoologic” a propriei „inteligenţe” (creierul produce idei, concepte, sisteme infailibile, aşa cum stomacul produce sucul gastric pentru a dizolva alimentele ingerate; sau poate urma instanţa de drept infailibilă a unicei Inteligenţe necontingente printr-o legătură personalist-sinergetică şi despătimită cu Aceasta.

Şi vulgul, socialul, „societatea civilă”, „comunitatea”, etc. descoperă tragedia vieţuirii, căderii in istorie, plângându-se că „toate merg prost”. Aceasta nu comportă dimensiuni metafizice, ci de-a dreptul biologice. Constatarea nu transformă cuvântul golit de esenţă, ci numai cuvântul esenţial, constructiv, factic.

Suportul cuvântului este persoana. Personalitatea dă caracter personal existenţei (entităţii individului). Caracteristic persoanei este alteritatea şi conştiinţa de sine. Acestea nu sunt, din nou, un produs al gândirii, o funcţie a creierului, (a inteligenţei), şi aici ne referim la conştiinţa propriei identităţi, ego, existenţe 1. Persoana implică in virtutea alterităţii sale altaalte persoanăpersonae (persoana – persona, προοσοπον- de la προς –ωφιν = a sta faţă în faţă) 2.

Persoana poate fi religios-profetică, politică, culturală, poate fi individuală sau colectivă, în nici un caz una universală. Persoana are unicitate. Unicitatea dă numele 3. Deci nu vorbim despre „ceva” abstract, ci despre „ceva” concret. Aserţiunile intelectualiste, în ceea ce priveşte problema persoanelor, nu au loc în abordări filosofico-politice determinist-raţionaliste.

Şi totuşi, societatea şi „ştiinţa” acesteia, precum şi ştiinţa „manifestărilor” acesteia - politologia - se hazardează în continuare în a disocia personalismul societăţii şi umanitaţii în eşichiere, proprietăţi, caracteristici, sisteme.

În această direcţie, Biserica, şi ne referim aici la Biserica Ortodoxă are „nefericirea” sau ocazia de a se confrunta, mai mult sau mai putin violent, atât cu socialul, cât mai ales cu corpusculul ideologic care îl generează. „Civitasul”, „polisul”, socialul, continuă să gliseze din ce în ce mai mult spre exteriorul identităţii sale şi, evident, Biserica nu poate rămâne indiferentă, mai ales ca o bună parte din corpusul social, cel puţin nominal, intră în consistenţa ei. De altfel, după cum bine observă cardinalul Christoph von Schonborn, criza „polisului” şi cea a „ecclesiei” nu pot fi separate întrucât viaţa creştină care subzistă în viaţa Bisericii este integrată organic în viaţa ţării originare şi a societăţii. Ba mai mult, însăşi Biserica are de suferit în urma mediatizărilor negative şi unilaterale ale acestei crize care pare să atingă social chiar pe ea 4. „Civitasul”, sau ca să uzităm un termen la modă, „societatea civilă” îşi repudiază cu înverşunare şi sistematic constanta metafizică, în general, şi pe cea creştină, în special, îşi asasinează „civilizat” (ideologic) părinţii - moştenirea etno-lingvistică, cea culturală a antichităţii greco-latine (rudenia culturală) şi cea creştină (rudenia moral-religioasă) 5. Mai plastic, vorbim despre „tăierea crăcii de sub picioare”, şi a obligativităţii „morţii caprei vecinului”. Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât „proeminenţele” laice, declarate de la caz la caz, alchimic şi cameleonic, ortodocşi, catolici, liber-(ne)cugetători, se pronunţa răspicat pentru accentuarea secularizării societăţii, precum şi a misiunii Bisericii în societate 6, precum şi separarea acesteia cât mai pronunţată de societate/stat, înhăţarea frăţească a prerogativelor/puterii ei, a ei către stat şi a aşezării ei în rând cu celelalte „comunităţi” religioase sau chiar supunerea ei. De aici, se constată o reţinere sau poate o frică nejustificată în a se aborda, misiologic, evanghelizator, politica, de către o anume pătură eclesiastică, mai ales în contemporaneitate,mai ales acum, când fenomenologia politică este atât de complexă. „Certarea” politicului de către Biserica este cu atât mai necesară, cu cât politicul se distanţează din ce în ce mai mult de sacru. Politicul - cu pretenţia de a se intitula cât mai umanist - se dezumanizează şi exploatează abstract „pro domo sua”, în mod unilateral, necesităţile urgente ale polisului alunecat „volens nolens” în biologic, totodată excluzând agresiv „alma mater” care îi este suport energetic - Biserica. Aceasta se retrage timorată, „aghezmuind” totuşi, din raţiuni practice, acţiunile lui. A nu se confunda, totuşi, politicul, ca manifestare genetică, cu părţile lui de manifestare, după cum nici Biserica nu se poate confunda cu o anumită ierarhie servilă. Poliţia, manifestare firească a societăţii umane, nu poate şi nu trebuie confundată cu unele din acţiunile denaturate, antiumane şi de aici anticreştine ale acesteia. În paralel, acţiunile „curbate”, servile, ale unor membri ai Bisericii în faţa politicului „rău”, nu se suprapun cu trupul infailibil al Bisericii, identic cu al Mântuitorului Hristos Însuşi.

Dilemele/conflictele generate de secularism, ca de exemplu cea dintre naţionalism şi universalism (internaţionalism), individualism şi colectivism, creaţionism şi evoluţionism, ecumenism şi prozelitism, etc. sunt produsul unei mentalităţi unilaterale, redenţioniste, de factură raţionabilă, care nu pot cuprinde realitatea în complexitatea ei organică, şi acestea s-au mulţumit cu fragmente de adevăr care s-au transformat în tot atâtea ideologii. Este vorba despre antropocentrism radical care împinge omul spre o lume artificială care nu mai vrea să ţină cont de legile lui Dumnezeu imprimate ontologic în el şi în natura lucrurilor din jurul său 7.

Preview document

Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 1
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 2
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 3
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 4
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 5
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 6
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 7
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 8
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 9
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 10
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 11
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 12
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 13
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 14
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 15
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 16
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 17
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 18
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 19
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 20
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 21
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 22
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 23
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 24
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 25
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 26
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 27
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 28
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 29
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 30
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 31
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 32
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 33
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 34
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 35
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 36
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 37
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 38
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 39
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 40
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 41
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 42
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 43
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 44
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 45
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 46
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 47
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 48
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 49
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 50
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 51
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 52
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 53
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 54
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 55
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 56
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 57
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 58
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 59
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 60
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 61
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 62
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 63
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 64
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 65
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 66
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 67
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 68
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 69
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 70
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 71
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 72
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 73
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 74
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 75
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 76
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 77
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 78
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 79
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 80
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 81
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 82
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 83
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 84
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 85
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 86
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 87
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 88
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 89
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 90
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 91
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 92
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 93
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 94
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 95
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 96
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 97
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 98
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 99
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 100
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 101
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 102
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 103
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 104
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 105
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 106
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 107
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 108
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 109
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 110
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 111
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 112
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 113
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 114
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 115
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 116
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 117
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 118
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 119
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 120
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 121
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 122
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 123
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 124
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 125
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 126
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 127
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 128
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 129
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 130
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 131
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 132
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 133
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 134
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 135
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 136
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 137
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 138
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 139
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 140
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 141
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 142
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 143
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 144
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 145
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 146
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 147
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 148
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 149
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 150
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 151
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 152
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 153
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 154
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 155
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 156
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 157
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 158
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 159
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 160
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 161
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 162
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 163
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 164
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 165
Biserica si Statul ca Doctrine Politice - Pagina 166

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Cultul Maicii Domnului în Vechiul și Noul Testament

„Biserica a considerat-o întotdeauna pe Fecioara Maria Născătoare de Dumnezeu, căci numai astfel se poate mărturisi că Cel ce S-a născut din ea nu...

Învățătura sfantului Grigorie Palama despre energiile necreate - disputa palamită

I. INTRODUCERE Cu toate că Sfântul Grigorie a trăit în secolul al XlV-lea, el are încă multe de spus vremurilor noastre, întrucât, așa cum știm,...

Teologia colindelor

Introducere Pentru a cunoaște și înțelege un om, trebuie să-i cunoști familia și mediul social. Pentru a cunoaște și înțelege un popor, trebuie...

Tinerii în Hristos și în Biserică - Probleme morale ale tinerilor de azi

Introducere Biserica, ca Trup al lui Hristos, în ziua de astăzi, este tot mai bolnăvicioasă din cauza faptului că mădularele din care ea este...

Asistență Socială în Biserica

De-a lungul istoriei umane, lumea a fost frământată de foarte multe crize: de la cea religioasă şi moral-spirituală, la cea socială şi politică,...

Parohia spatiu activ al preotului

Parohia, teren de activitate pastorală a preotului Un rol deosebit în viaţa şi pastoraţia Bisericii îl are parohia ca spaţiu de activitate...

Despre frica de Dumnezeu

INTRODUCERE În lucrarea de față îmi propun să prezint tema anunțată în titlu printr-o abordare în două direcții: prezentarea unor elemente de...

Învierea morților după epistolele pauline

Argument După un studiu de patru ani la Seminarul Teologic Ortodox ’’ Veniamin Costachi ,, , cu binecuvântarea Parintelui Vasile Păvăleanu, de a...

Te-ar putea interesa și

Bizantul in Secolul XIII

Introducere Tema pe care o tratează această lucrare este o secţiune a istoriei Imperiului bizantin şi anume succesiunea evenimentelor prin care a...

Religia ca factor geopolitic

INTRODUCERE Ultima parte a secolului XX a fost marcată de o puternică revenire a fenomenului religios, resimţită datorită diverselor motive,...

Gândirea Politică în Epoca Renașterii

1.1. Epoca Renaşterii şi semnificaţia ei. 1.1.1. Noţiuni generale. Renaşterea a fost o mişcare social-culturală,politico-juridică si spirituală...

Drept canonic - relația dintre biserică și stat de-a lungul timpului

Raportul dintre politică şi religie a fost mult timp in centrul gândirii politice și incă mult timp va mai fi așa chiar dacă în prezent se spune că...

Liberalismul

Încă de la începuturile sale, însuşirea caracteristică a liberalismului a fost încercarea de a promova libertatea individual. Liberalismul a fost o...

Totalitarismele

1.Totalitarismele şi oportunismul istoric Prăbuşirea regimurilor democratice este asociată şi adeseori determinată de o criză de performanţă....

Cultura si Civilizatie Europeana

Manualul recomandat: Theodorescu, Răzvan, Cultură si civilizatie europeană, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti Bibliografie minimă...

Cedo și Istoria Doctrinelor

A. Definitia drepturilor omului = este doctrina ce preconizeaza definirea Drepturilor omului, dimensiunea acestora depasind granitele statelor,...

Ai nevoie de altceva?