Brasovul - Centru Economic, Cultural si Politic al Spatiului Romanesc la Sfarsitul Secolului al XVI-lea

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Brasovul - Centru Economic, Cultural si Politic al Spatiului Romanesc la Sfarsitul Secolului al XVI-lea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 43 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iarca Catalin,Mircea Stefan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Religie

Cuprins

I. BRASOVUL - CENTRU ECONOMIC, CULTURAL SI POLITIC AL SPATIULUI ROMANESC, LA SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA
I.1 ASEZAREA GEOGRAFICA
I.2 DEZVOLTAREA ECONOMICA SI LEGATURILE COMERCIALE CU TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA
I.3 CULTURA BRASOVEANA - FACTOR DE DEZVOLTARE A SPIRITUALITATII INTREGULUI SPATIU ROMANESC
I.4 LEGATURILE POLITICE ALE BRASOVULUI CU TARA ROMANEASCA
II. MIHAI VITEAZUL - PRIMUL DOMNITOR UNIFICATOR DE TARA (1593 - 1601)
II.1 TINERETEA SI CALEA SPRE DOMNIE
II.2 RAPORTURILE DOMNITORULUI CU TARA
II.3 LUPTA ANTIOTOMANA
II.4 CAMPANIA DIN TRANSILVANIA. BRASOV - ETAPA IMPORTANTA PE DRUMUL CATRE MAREA VICTORIE DE LA SELIMBAR
II.5 DE LA ALBA IULIA LA SUCEAVA, ANII 1599 - 1601
II.5.1 MOMENTUL ALBA IULIA. UNIREA TRANSILVANIEI
II.5.2 PRIMA DIETA DE LA ALBA IULIA (20 - 28 NOIEMBRIE 1599)
II.5.3 DIETA DE LA BRASOV
II.5.4 UNIREA MOLDOVEI
II.5.5 A DOUA DIETA DE LA ALBA IULIA
II.5.6 UNIREA IN PERICOL
II.5.7 MOARTEA LUI MIHAI VITEAZUL
II.6 INSEMNATATEA ISTORICA A DOMNIEI SI PERSONALITATII LUI MIHAI VITEAZUL
III. METODOLOGIA CERCETARII
III.1 TIPUL DE CERCETARE
III.2 IPOTEZA SI OBIECTIVELE CERCETARII
III.3 METODE DE INVESTIGARE
III.4 ESANTIONUL EXPERIMENTAL SI CEL MARTOR
III.5 ETAPELE CERCETARII
III.5.1 ETAPA CONSTATATIVA
III.5.2 ETAPA APLICARII PRACTICE
III.5.3 ETAPA FINALA
III.6 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Extras din document

CAPITOLUL I

Braşovul – centru economic, cultural şi politic al spaţiului românesc, la sfârşitul secolului al XVI-lea

1.1. Aşezarea geografică

Cu o poziţie centrală în centrul ţării, teritoriul judeţului Braşov este cuprins între 450 latitudine nordică şi 240 longitudine estică; pe latitudine se extinde pe 88,6 km (extremitatea sudică este situată în masivul Leaota, iar cea nordică în dealurile Homoroadelor), iar longitudinal pe 112,6 km (extremitatea vestică se află în lunca Oltului, imediat în aval de Ucea de Jos, iar cea estică în Munţii Tătarului).

Judeţul Braşov se învecinează cu alte 8 judeţe: Argeş (la sud-vest pe o distanţă de 72 km), Dâmboviţa (la sud pe o distanţă de 15 km), Prahova (la sud-est pe o distanţă de 73 km), Buzău (în extremitatea estică pe o distanţă de 2 km), Covasna (la est pe o distanţă de 144km), Harghita (la nord pe o distanţă de 35 km), Mureş (nord-vest pe o distanţă de 28 km) şi Sibiu (la vest pe o distanţă de 88 km). Limita sudică a judeţului spre Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău se suprapune pe culmi muntoase (Munţii Făgăraşului, Munţii Piatra Craiului, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Baiului, Munţii Ciucaşului şi Munţii Tătarului) întrerupte de trecători montane (Bran, Predeal, Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele limitrofe din Muntenia.

Pe intervalul limitei estice, sensul depresionar la Braşovului între Teliu şi Lunca Câlnicului, apoi Valea Oltului între Lunca Câlnicului şi Augustin oferă o largă deschidere spre judeţul Covasna.

Comunicaţiile cu judeţul Harghita sunt canalizate de văile Homorodului Mic şi Homorodului Mare, în timp ce judeţul Mureş bariera naturală deluroasă a interfluviului major dintre bazinele hidrografice ale Oltului şi Mureşului este traversată de un tunel de cale ferată şi de serpentinele unei şosele naţionale modernizate.

Sub aspect fizico-geografic judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice. Centrul de gravitate al ansamblului de elemente geografice cuprinse în spaţiul teritorial al judeţului Braşov îl reprezintă aria depresionară a Ţării Bârsei care, beneficiind de condiţii favorabile pentru habitatul uman şi totodată proximitatea mai multul trecători transcarpatice, este cunoscută încă din evul mediu ca loc de intersecţie al unor importante drumuri comerciale care legau Transilvania de Muntenia şi Moldova.

Avantajul poziţional al Ţării Bârsei a primit noi valenţe în anii socialismului prin construirea unei grupări urbane cu peste 420.000 de locuitori (incluzând oraşul Braşov şi încă cinci oraşe din împrejurimi – Săcele, Predeal, Râşnov, Zărneşti şi Codlea).

Nu trebuie uitate împrejurimile Braşovului care, cândva au fost valoroase centre industriale, economice şi culturale: Făgăraş (situat la aproximativ 67 km distanţă de oraşul Braşov), Codlea (situat la aproximativ 15 km nord – vest de Braşov), Predeal (situat la limita de sud a judeţului Braşov către judeţul Prahova), Râşnov (situat la circa 12 km sud – vest de Braşov), Rupea (singurul oraş din zona de nord a judeţului Braşov), Săcele (situat în partea de sud – est a judeţului, în depresiunea Bârsei), oraşul Victoria (situat în extremitatea sud – vestică a judeţului Braşov, în depresiunea de la poalele munţilor Făgăraş), Zărneşti (situat în sud – vestul Ţării Bârsei).

Sub aspect morfostructural relieful teritoriului Braşov se încadrează în întregime în zona de orogen carpatic format prin cutarea stratelor sedimentare mezozoice şi neozoice din geosinclinalul alpino-carpatic, împreună cu fundamentul cristalin mai vechi. Acest ansamblu morfostructural este diferenţiat în trei categorii de unităţi: munţi, depresiuni şi dealuri. Acestea sunt deosebite între ele atât prin caracteristicile geologice şi geomorfologice şi de ale celorlalte componente ale complexului fizico-geografic cât şi prin caracteristicile social-geografice. În total relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului iar cel depresionar şi deluros circa 60%.

Din punct de vedere al climei se poate afirma că judeţul Braşov se încadrează în climatul temperat (din punct de vedere zonal) iar în climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică (din punct de vedere regional).

Trăsăturile generale ale climei zonale şi regionale sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale.

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră apele subterane şi apele de suprafaţă. Dispoziţia reţelei hidrografice este convergentă, toate râurile care izvorăsc din munţi curg spre depresiuni unde sunt colectate de râul Olt; de-a lungul acestui râu s-au conturat câteva arii de convergenţă „pieţe de adunare a apelor” , cum sunt cele de la Lunca Câlnicului, Feldioara, Homorod şi Făgăraş.

Din punct de vedere al florei se poate spune că este caracteristică zonelor de deal şi munte. Sub aspect floristic în această zonă se realizează o interferenţă accentuată a elementelor eurasiatice. Pe culmile înalte ale Bucegilor şi Pietrii Craiului se întâlnesc numeroase specii de flori: garofiţa Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), obsiga bârsană (Bromus barcensis), macul de munte (Papaver pyrenaicum), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). Pe versanţii Dealului Cetăţii (Tâmpei) se întâlnesc: zambila sălbatică (Hyacinthella leucophaea), colilia (Stipa pulcherrima), migdalul pitic (Prunus tenella).

Vegetaţia actuală reprezintă aspectele vegetaţiei naturale, se poate aprecia că aproape întreg teritoriul judeţului a fost acoperit în trecut de păduri.

Fisiere in arhiva (2):

  • Brasovul - Centru Economic, Cultural si Politic al Spatiului Romanesc la Sfarsitul Secolului al XVI-lea
    • Cuprins.doc
    • Lucrare de diploma.doc