Căsătoria musulmană

Cuvânt înainte

Prin această lucrarea doresc să familiarizez persoanele interesate de civilizatia si cultura arabă cu principalele aspect ale unei căsătorii traditionale musulmane. Din păcate, chiar dacă acest subiect surescită interes, nu există suficiente material documentare despre aceast subiect, în bibliotecile sau librăriile din România, iar informtiile pe care le oferă internetul sunt deseori contradictorii. De aceea am apelat la o serie de articole în limba arabă care au fost publicate în revista de cultură si folclor Al-Turath Al-Ša ̒ bi, ce se editează în tările arabe. Aceste articole descriu aspecte generale ale unor obiceiuri de nuntă din tări precum Irak sau Maroc.

De asemenea, am consultat si Coranul pentru că de acolo provine orânduiala căsătoriei, dar si dictionare de simboluri musulmane pentru a întelege semnificatia anumitor obiceiuri.

Mai întâi voi prezenta anumite tipuri particulare de căsătorii pe care le practică musulmanii, pentru că pot avea motivatii cu totul diferite fată de o căsătorie traditională crestină, la baza căreia stă , în principal, sentimentul de dragoste.

Este binecunoscut faptul că fiecare tară, regiune sau chiar familie are propriile obiceiuri si traditii, în functie de propria istorie si evolutie, care au creeat o cultură si o civilizatie specifică. Astfel credinte populare care existau înainte de aparitia islamului si care nu au fost alterate substantial mai târziu, diferite curente desprinse din islam care au interpretat în felul lor propriu anumite pasaje din Coran, dar chiar si aparitia islamului însusi au dus la diversificarea traditiilor de căsătorie la musulmani.

Prin această lucrare doresc să demonstreze că, în ciuda acestor diferente evidente, există trăsături generale ale ritualurilor de căsătorie la musulmani, aceleasi obiceiuri care se practică în toată lumea arabă, fie că poartă nume diferite, sau se desfăsoară în alte intervale de timp, ori necesită unele pregătiri speciale în functie de regiune.

De asemenea vreau să evidentiez că obiceiurile căsătoriei tradtională se mai practică într-o societate în curs de dezvoltare, si că valorile occidentale nu le vor putea substitui niciodată pe cele arabe, chiar dacă reusesc să se întrepătrundă pe alocuri. Pentru aceasta voi analiza căsătoria dintre două personaje din romanul lui Alaa al-Aswani, Blocul Iakubian, a cărui actiune are loc în Egipt.

Introducere

Este binecunoscut faptul că islamul este o religie universală, fiind prezent pe toate continentele, dar punctul central în răspândirea lui rămâne continentul asiatic, si apoi cel african. Cartea care stă la baza doctrinelor islamului este Coranul, care desi este controversat si i se contestă autenticitatea, rămâne sursa primordială a legii religioase ( Aš-Širi’ia), la care se adaugă hadithele. De asemenea, în jurul acestei religii s-a format si ideea de comunitate a musulmanilor (`umma) care este mai presus de diferentele etnice, sociale si asigură apărarea musulmanilor.

Desi există numeroase schisme în islam, fiecare curent interpretând textul coranic si sunnele în felul lui, si tendintele actuale pot să difere fată de vechile traditii, există anumite trăsături generale care se referă la diverse etape din viata musulmanului, printre care si căsătoria. În islam celibatul voluntar nu este privit cu ochi buni. Într-un spirit de normalitate socială şi de procreare, căsătoria, „ jumătatea religiei”, după o tradiţie atribuită lui Muhammad, este norma ( Thoraval 79).

Indiferent de regiunea din care provin, familiile musulmane respect obiceiuri traditionale comune, care sunt derivate din cutume antice. Astfel căsătoria traditională musulmană presupune anumite etape care se regăsesc în obiceiurile tuturor musulmanilor după cum urmează: logodna care presupune mai multe etape precum alegerea miresei, stabilirea dotei, încheierea contractului de căsătorie, si nunta propriu-zisă.

Obiceiuri specifice căsătoriei se regăsesc si în romanul Blocul Iakubian al lui Alaa al-Aswani, scriitor egiptean născut la Cairo în 1957 care este si autorul a numeroase articole pe teme de critică literară, politică si probleme sociale în presa din Egipt. A debutat cu două volume de povestiri foarte apreciate de criticii literari, care au văzut în el un demn succesor al laureatului Premiului Nobel, Naghib Mahfuz.

Romanul lui, Blocul Iakubian, publicat în 2002 prezintă o imagine ironică a societătii egipetene moderne, prin intermediul locuitorilor unui bloc din Cairo. În el se regăsesc numeroase aspect ale vietii cotidiene, dar si obiceiuri specifice doar anumitor etape din viata omului cum ar fi moartea sau căsătoria. Astfel în roman este descrisă căsătoria dintre doi egipteni Taha si Radwa, care ilustrează aspectele generale ale căsătoriei la musulmani.