Despre predestinație

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 8034
Mărime: 416.25KB (arhivat)
Cost: 4 puncte

Cuprins

ARGUMENT .. 1

CAPITOLUL I. Despre libertate și „destin” ... 3

CAPITOLUL II. Har divin li liberate umană-expozeu ... ...8

CAPITOLUL III. Doctrina protestată despre raportul dintre natură

și har. Predestinația . ... . 12

III.1 Luther și Calvin. Interferențe istorice ... 13

III.2 Teologia lui Luther și Calvin referitoare la har . ... 17

III.3 Poziția Ortodoxă față de predestinație ..20

CAPITOLUL IV. Concluzii 24

BIBLIOGRAFIE ... . ..27

Extras din document

Capitolul I

Despre libertate și „destin”

Pentru a înțelege mai bine noțiunea de „predestinație” trebuie să lămurim mai întâi concepția de libertate din punct de vedere teologic și pe cea de „destin”. Libertatea se referă la capacitatea omului pe care Dumnezeu i-a lăsat-o prin creație, aceea de a putea alege. Însăși una din caracteristicile chipului dumnezeiesc în om, se referă la voință. Învățătura Bisericii Ortodoxe, pe baza referatului biblic al creației a mărturisit dintodeauna „darul divin” făcut omului, acela de a putea alege , ceea ce teologii au numit liberul arbitru. „ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul; tu alege!” ( Deuteronom, XXX,19). Acest concept de liberă voință a omului și lipsa de constrângere există, deci încă din vremuri veterotestamentare. Omul dintodeauna a simțit și a experimentat noțiunea de libertate și mai ales a înțeles că orice act liber consimțit și înfăptuit, atrage după sine consecințe bune sau nefaste, în funcție de natura acțiunii înfăptuite. Acest concept de libertate presupune la rându-i pe un altul: acela de responsabilitate. De-a lungul timpului aceste probleme au constituit izvorul unor controverse filosofice, în care mari gânditori ai lumii și-au expus părerile, de cele mai multe ori contradictorii. După unii filosofi, noțiunea de „libertate” face parte din categoria conceptelor corelative, care nu pot fi gândite în lipsa semnificației unui alt concept. Precum binele nu are sens fără a presupune răul, la fel și libertatea poate fi gândită doar în relație cu noțiunea de limită. Marele filosof Descartes afirma că „principala perfecțiune a omului este de a avea un liber arbitru, care îl face demn de laudă sau de dispreț”. Unii gânditori referindu-se la conceptul de libertate religioasă, au o părere diametral opusă celor arătate până aici. De exemplu: Fridrich Nitzshe, considera că în religia și filosofia creștină, sensul conceptului de libertate corelativ sensului de interdicție. Libertatea nu poate fi concepută în afara constrângerii sau a pedepsei.

Concluzionând conceptul de libertate, este în general recunoscut ca fiind o calitate de care omul poate uzita în a-și manifesta libera alegere, de a săvârși sau nu o acțiune, de a accepta sau nu un adevăr. etc. Din punct de vedere religios s-au iscat însă discuții aprinse în jurul unei dileme: omul săvârșește binele independent de lucrarea harului divin? Cât și ce rol are harul divin în manifestarea libertății omului. Înainte de a detalia acest subiect care a iscat divergențe mari între ortodocși, catolici și protestanți, cele trei religii creștine însemnate, vom încerca să prezentăm câteva referiri despre noțiunea de „destin”.

Afirmam anterior că omul chiar dintru începuturile existenței sale, în momente limite ale vieții, văzându-se neajutorat în fața unor vicisitudini și copleșit de o serie de împrejurări care-l condiționează și, adesea îl și înfrâng, deci omul religios, a aruncat vina pe atotputernicia divină, pe hotărârea pe care Divinitatea a luat-o în privința cursului vieții sale. S-a născut astfel conceptul de „destin”, „soartă”. Ideea destinului (soartă, ursită, soroc, etc.) este adânc înrădăcinată în conștiința omenirii, dar în decursul istoriei acest concept a cunoscut mai multe stadii: la început stadiul magic, mitologic și apoi, cel filosofic. În Grecia Antică existau mai multe oracole, cel mai vestit fiind cel din Delfhi, unde, timp de circa 1000 de ani, oamenii au venit ca să-și afle destinul.

Bibliografie

1. Andruțos, Hr., Simbolica, ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 1955;

2. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991;

3. Brosse Jacques, Maeștri Spirituali, traducere de Liana Repețeanu, ed. Albatros, București, 1992;

4. Cazan, Gh. Al., Introducere în filozofie - de la antici la Kant, ed. Actami, București, 1997;

5. Chifăr, Pr. Nicolae, Istoria Creștinismului, III, ed. Trinitas, Iași, 2002;

6. Chițescu, Prof. N., Despre predestinație, în Studii Teologice, an VI, 1954;

7. Comoroșan, Alexiu, Dogmatica Ortodoxă, fără editură, Cernăuți, 1989;

8. Concordanță Biblică Tematică, Editura Trinitas, Iași, 2000;

9. Cosma, Pr. Prof. Sorin, Poziția Ortodoxă față de teoria predestinației în Mitropolia Olteniei, nr. 2/1987;

10. Credința Ortodoxă, ed. Trinitas, Iași, 2000;

11. Lossky Vladimir, Introducere în Teologia Ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1993, Traducere de Lidia și Remus Rus;

12. Mihălcescu, Pr. Ioan, Dogmatica iubirii, ed. România creștină, București, 1998;

13. Onofrei, Pr. Ghe., Poziția Ortodoxă față de unele interpretări asupra predestinației, în Teologie și Viață, nr. 1, an I, 1991;

14. Rămureanu, Pr. Prof. Ioan, Istoria Bisericească Universală, vol. II, ed IMB al BOR, București 1993;

15. Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, ed. III-a, traducere de Pr. D Fecioaru, editura Scripta, București, 1993;

16. Sf. Irineu de Lyon, Împotriva ereziilor, în Credința Părinților din vechime, vol. 1, trad. W. A. Jurgens;

17. Sf. Vasile cel Mare, PSB, XVII, Omilii la Hexameron, ed. IBM al BOR, București, 1986;

18. Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la Sărbătorile Împărătești, traducere din limba greacă și note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002;

19. Sfântul Simeon Noul Teolog, „Cuvântări teolgice și morale”, vol.I, Editura Deisis, Sibiu, 1998;

20. Stan Nicolae, Libertate și responsabilitate, ed. Preuniversitaria, București, 2002;

21. Stăniloae, Pr. Dumitru, Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă, ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova;

22. Studii Teologice, sept-oct 1954 pag. 399.

23. Todoran, Pr. Prof. Dr. Isidor , Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Teologie Dogmatică, ed. Renașterea , Cluj, 2000 p.246;

24. Viezuianu, Dr., Pr. Dumitru, Hristologia Epistolei către Romani a Sfântului Apostol Pavel, Editura Ofsetcolor, Râmnicu-Vâlcea, 1996;

Preview document

Despre predestinație - Pagina 1
Despre predestinație - Pagina 2
Despre predestinație - Pagina 3
Despre predestinație - Pagina 4
Despre predestinație - Pagina 5
Despre predestinație - Pagina 6
Despre predestinație - Pagina 7
Despre predestinație - Pagina 8
Despre predestinație - Pagina 9
Despre predestinație - Pagina 10
Despre predestinație - Pagina 11
Despre predestinație - Pagina 12
Despre predestinație - Pagina 13
Despre predestinație - Pagina 14
Despre predestinație - Pagina 15
Despre predestinație - Pagina 16
Despre predestinație - Pagina 17
Despre predestinație - Pagina 18
Despre predestinație - Pagina 19
Despre predestinație - Pagina 20
Despre predestinație - Pagina 21
Despre predestinație - Pagina 22
Despre predestinație - Pagina 23
Despre predestinație - Pagina 24
Despre predestinație - Pagina 25
Despre predestinație - Pagina 26
Despre predestinație - Pagina 27
Despre predestinație - Pagina 28
Despre predestinație - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • COPERTA 2.doc
  • Despre predestinatie.doc

Ai nevoie de altceva?