Importanta Geopolitica a Religiei si Conflictele Religioase

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Importanta Geopolitica a Religiei si Conflictele Religioase.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Religie, Stiinte Politice

Cuprins

1) Raportul dintre religie si geopolitica
2) Harta conflictelor
3) Factori care stimuleaza si agraveaza conflictele religioase
4) Conflictele etno-religioase din Balcani, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Apropiat şi Mijlociu – Schema
5) Factorul religios in Asia Centrala si Caucaz
6) Revolutia Iraniana si creearea statului Pakistan
7) Factorul religios in Romania
8) Viitorul religiei ca factor geopolitic
9) Bibliografie

Extras din document

Religia a aparut din neintelegerea sau incontrolul pe care omul l-a dovedit fata de anumite fenomente din jurul sau. Omul inca din salbaticie a descoperit ca nu poate controla ploaia, zapada, furtunile, trecerea zilelor etc. Natura isi urma cursul firesc indiferent de puterea pe care o acumula omul. Toate aceste fenomene naturale i-au provocat panica, insiguranta si dorinta de a se apara.Insa mai multe decat acestea, i-a inoculat omului salbatic ideea comunicarii cu Forta ce controleaza aceste fenomene pentru a o imblanzi. Au aparut astfel ritualurile religioase.

Religia este o tema foarte sensibila. Viata ne obliga sa o supunem unei analize obiective, deorece viitorul unei mari parti din omenire e afectat intr-un fel sau altul de miscarile politico-religioase. Religia a fost si poate inca este o incercare de a stabili un cod moral respectat de toata lumea, insa a esuat ajungand cel mai puternic mod de manipulare in masa.

Religia a devenit un motiv de razboi, un criteriu de selectie si poate cel mai grav, o masca afisata de majoritatea oamenilor, un fel de forma, fara fond. Pentru unii, religia a fost si este cea mai reusita unealta folosita pentru a manipula masele la nivel global. Un instrument izvorat din teama oamenilor, folosit pentru stapanirea maselor de catre cei care au stiut sa-i manuiasca sforile. Astfel, religia este definita ca o modalitate foarte simpla de a indoctrina si controla populatia, de a determina oamenii sa faca "lucruri pe care in mod normal nu le fac de genul pelerinaje, pana la atacuri kamikaze".

Importanta religiei ar putea fi concentrata in afirmatia celebrului scriitor si moralist grec Plutarh „Priviţi pe faţa Pământului. Veţi vedea poate cetăţi fără întărituri, fără legi, veţi întâlni popoare care nu cunosc scrierea şi folosirea banilor, dar un popor fără Dumnezeu n-a văzut încă nimeni”.

Cunoscutul filosof, eseist, scriitor francez, Andre Malraux, spunea că „secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”. Era evident locul pe care gânditorul francez îl acorda religiei, în lumea contemporană, aceasta continuând să fie factor determinant în relaţiile dintre indivizi, respectiv dintre state şi civilizaţii. Religia a făcut obiectul analizei multor altor personalităţi culturale care s-au ocupat de evoluţia omenirii, de la întemeierea primelor civilizaţii şi până astăzi şi, de la caz la caz, unii precum Marx şi marxiştii, au minimalizat rolul sentimentelor religioase pe care le considerau un factor subiectiv, „o formă specifică de înstrăinare a esenţei umane”, fiind o expresie a intereselor claselor dominante, iar alţii, dimpotrivă, au considerat religia o caracteristică definitorie, centrală a civilizaţiilor. Pornind de la aprecierea făcută de Jacques Delors, la Institutul de Studii Strategice, în 10 septembrie 1993, potrivit căreia „viitoarele conflicte vor fi declanşate mai degrabă de factori culturali decât de economie sau de ideologie”, Samuel P. Huntington conchide că „cele mai periculoase conflicte culturale sunt cele ce iau naştere de-a lungul liniilor de falie între civilizaţii, aşadar la contactul dintre religii” adăugând că „rivalitatea dintre superputeri este înlocuită cu ciocnirea civilizaţiilor”.

Chiar dacă nu împărtăşim întru-totul teoria lui Huntington, dezvoltată în cartea „Ciocnirea civilizaţiilor”, trebuie să recunoaştem că evenimentele internaţionale cele mai importante de la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, războaiele şi conflictele interetnice, s-au întâmplat exact acolo, la întâlnirea civilizaţiilor, determinate cultural de marile religii ale lumii contemporane. Trebuie să spunem însă că nu numai contemporaneitatea a suportat impactul religiosului în provocarea marilor conflicte dintre oameni, ci în cursul istoriei sentimentele religioase au fost generatoare de evenimente cu impact major asupra evoluţiei ulterioare a situaţiei economice şi politice pe mari suprafeţe ale globului.

El sustine religia ca o unitate centrala a caracteristicilor civilizatiilor si o foloseste ca o variabila in identificarea catorva din cele mai proeminante civilizatii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane si chiar si africane.

Statele creştine, purtătorii crucii, au încercat să-şi ia revanşa în faţa islamului, declanşând, la sfârşitul secolului XI, aşa numitele cruciade, ce aveau ca obiectiv cucerirea Ierusalimului şi a locurilor sfinte din Palestina. Sub semnul crucii s-au purtat şi războaiele împotriva turcilor şi împotriva băştinaşilor din Indiile de Vest (cele două Americi) în urma cărora au pierit populaţii întregi, iar cele rămase au îmbrăţişat noua religie şi, de voie, de nevoie, au aderat şi la civilizaţia creştină.

Fisiere in arhiva (1):

  • Importanta Geopolitica a Religiei si Conflictele Religioase.doc