Islamul

Islamul

Islamul si crestinismul au la baza aceleasi principii fundamentale: iubirea de Dumnezeu, iubirea aproapelui, liberatea omului de a alege, etc. Isalmul si crestinismul modern se confrunta cu aceleasi dileme (spre exemplu, homosexualitatea este condamnata in Biblie si Coran, insa ea este acceptata in societatea moderna). Atat islamul cat si crestinismul pot avea o interpretare extremista, care din pacate este adoptata de anumite grupuri. Atat islamul cat si crestinismul pot avea o interpretare moderna, care da un sens vietii si adauga spiritualitate si moralitate fara a limita excesiv stilul de viata modern.

Originea islamului

In doar patru veacuri din secolul al VII-lea d.Hr si pana in jurul anului 1000, civilizatia islamica avea sa cunoasca o dezvoltare extraordinara. Totul incepuse in peninsula Arabica unde in jurul anului 570 s-a nascut Mohamed, Profetul islamului. Traditia spune ca lui Mohamed, un negustor din Mecca, i s-a infatisat intr-o zi ingerul Gabriel care l-a acoperit cu mantia sa poruncindu-i, recita si incredintându-i astfel mesajul islamului. In ce consta nouatea acestui mesaj ne spune Nicolau Dobrisan, profesor de limba si civilizatie araba la universitatea Bucuresti: Islamul vine in continuarea marilor religii monoteiste anterioare iudaismul si crestinismul, dar poate ca sub aspectul morfologiei religioase mesajul propovaduit de Mohammad, asa cum este el formulat in Coran reprezinta expresia cea mai pura a monoteismului absolut care exclude ideea de trinitate. Religia revelata profetului Mohamad este de fapt mult mai simpla decât celelate de dinaintea ei deoarece cultul poate fi practicat de oricine. Simplitatea islamului, cuvant provenit dintr-un verb arab ce inseamna a se supune, a se darui in intregime se asociaza cu puritatea unei credinte originare desi musulmanii cred ca numai mesajul dictat lui Mohamed restituie revelatia in toata puritatea ei, cartile sfinte ale evreilor si crestinilor si Coranul sunt privite ca având aceeasi origine, ceea ce explica asemanarile dintre ele :dintre elementele comune celor trei religii ar trebui mentionat ca ele propovaduiesc numeroase valori morale comune, de asemenea faptul ca in toate cele trei carti sfinte se intalnesc motive si mituri comune cum ar fi pacatul originar, potopul, legenda despre Iosif si Putifar, despre nasterea lui Iosif, legendele despre Moise si altele. Islamul ii recunoaste de asemenea pe ceilalti intemeietori de religii monoteiste, pe Moise si pe Iisus, dar musulmanii socotesc ca Mohamad este pecetea profetilor si ca Islamul este singura si unica religie monoteista cu adevarat.

Cand profetul Mahomed a murit, el a lasat atat o religie cat si un stat islamic in peninsula Araba cu aproximativ de 100,000 de locuitori. Alegerea noului conducator al statului a creat o diviziune in randurile musulmanilor - prima din multe ce vor urma in istoria islamului. Un grup l-a ales pe Abu Bakr, un apropiat al profetului ca nou Calif (conducator al musulmanilor). Un alt grup insa credea ca Ali, ruda a profetului, ar fi trebuit sa fie Calif, deoarece doar cei din familia profetului sunt destinati sa conduca.

Ali este ales al patrulea Calif, dar acest lucru este contestat datorita disputelor anterioare. Intai, are loc o batalie intre Ali si Aisha (sotie a profetului), pe care Ali o castiga. Apoi, guvernatorul Damascului, Mu'awiya se lupta cu Ali pentru califat. Are loc o batalie intre cei doi la Siffin, care nu este castigata in mod decisiv de nimeni. Aceasta ii permite lui Mu'awiya sa creeze o secta, Kharijitii. Acestia reusesc sa il ucida pe Ali in timp ce se ruga intr-o moscheie, insa sunt invinsi intr-o serie de rascoale in anii urmatori.

In cele din urma, fiul lui Mu'awiya ajunge Calif si isi consolideaza puterea intr-o batalie impotriva fiului cel mic al lui Ali, in care acesta din urma conduce o armata mult mai mica si moare vitejeste. Datorita acestor dispute politice, schisma devine permanenta (si de mara importanta in istoria islamului), iar grupul care recunoaste conducatorii islamului pe linie ereditara in familia profetului ajunge sa fie numit Shia (insemnand cei ce il urmeaza pe Ali). Shiatii sunt condusi de un Imam din famila profetului, in loc de calif, pana in secolul al 9-lea.

Dupa ce al doisprezecela Imam dispare fara urma, conducatorul Shiatilor este ales de un consiliu si numit Aytollah. Islamul Sunni continua sa se extinda din Spania pana in India in timpul dinastiei Ummayazilor (fondata de Mu'awiya). Astazi exista aproape un miliard de musulmani in Indonezia, India, Asia Centrala, Peninsula Arabica si Africa, dintre care 90% sunt sunni. Iranul si Iraqul au populatie majoritara shiata.

Convingerile Islamului

Exista doua secte principale în islamism: Sunni si Shi'a. Convingerile fundamentale ale islamistilor sunniti sunt cunoscute ca cei Cinci Stâlpi ai Islamului, în timp ce islamistii shi'iti au o terminologie diferita, cuprinzând cinci convingeri de baza ("Radacinile Religiei") si zece practici de baza ("Ramurile Religiei"). Toti musulmanii sunt de acord cu urmatoarele afirmatii, pe care sunnitii le numesc cei Cinci Stâlpi ai Islamului, iar shi'itii le considera doua din Radacinile Religiei si patru din Ramurile Religie.

Nadia Anghelescu, de la Universitatea din Bucuresti afirma :Toate acestea au un dublu scop, pe de o parte el exprima prin comportamente gestuale, sociale, pshihologice adeziunea la comandamentele, legile divine, formulate in Coran, iar pe de alta parte ele exprima adeziunea la comunitatea musulmana. Deci cel care abdica de la efortul de a respecta obligatiile rituale nu numai ca altereaza relatia cu Dumnezeu, dar si degradeaza relatiile dintre indivizi, distruge coeziunea comunitatii islamice.

Sahada - Marturisirea de credinta

La illaha illa Allah ua anna Mahomedan rasulu Allah. Aceasta inseamna: Marturisesc ca nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah si Mahomed este trimisul sau. Este principala modalitate prin care musulmanii isi afirma apartenenta la religia islamica. Marturisirea de credinta este omniprezenta in viata musulmanului.