Jihadul Islamic

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Jihadul Islamic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 82 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Remus Rus

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Religie

Cuprins

1. Introducere 2
2. Mahomed 4
3. Mahomed şi războaiele din timpul său 8
4. Urmaşii lui Mahomed şi expansiunea musulmană 11
5. Jihadul - terminologie, sensuri, împărţire 13
6. Textele justificative din Coran pentru Jihad 20
7. Teritoriul
a. Pământul 26
b. Mările 27
8. Obligaţia jihadului 29
9. O rugăciune şi aspecte teologice 33
10. Componentele războiului 39
11. Răsplata luptătorilor în războiul sfânt 43
12. Terorismul = Jihad ? 48
13. Descriere organizaţii 53
14. Concluzii 72
15. Bibliografie generală 75
16. Anexe 79

Extras din document

1. INTRODUCERE

Ziua de 11 septembrie 2001, a adus, pe ecranele televizoarelor, în presă, în radio, în mass-media un eveniment istoric, din păcate negativ, care nu va fi uitat prea curând de întreaga lume, de părinţii a căror copii au murit, nevinovaţi fiind, de copii ai căror părinţi i-au lăsat orfani, şi nu în ultimul rând de urmaşii lor. Cu atât mai puternică este influenţa cu cât atacul terorist din acea zi a avut o scurtă durată de timp. Întreaga populaţie a globului este nevoită, astfel să-şi reconsidere atitudinea, dilemele, modul de viaţă privind siguranţa, religia, încrederea în lumea arabă, terorismul privite din perspectiva umanului, credinţei, economiei, politicii, socialului şi toate celelalte ramuri care derivă. Pentru intelectuali, lumea arabă, a intrat în atenţie brusc, clar, negativ, fără dubii de atitudine: ei, arabii sunt cei care ucid, omoară, pe nepusă masă. Această percepţie se datorează în primul rând mass – mediei. Pentru creştini atitudinea războinică a lui Mahomed, a urmaşilor săi, a textelor Coranului este sursa acestor conflicte, acţiuni teroriste, sinucideri, război sfânt - jihad, justificate prin faptul că Allah ar fi dat porunci prin care religia islamică trebuie să fie universală.

Pentru Europa, pentru America şi pentru istorie, ziua de 11 septembrie, a adus o imensă undă de şoc psihologică, emoţională, care cu greu va dispărea. Pe de o parte, în faţă, sunt grupurile de persoane, extremiste, care pun la cale atentate cu bombe, sinucideri cu explozibil, explozii uriaşe, maşini capcană, deturnări de avioane, ş.a. În spate, însă, se află o lume obscură, ce mărturiseşte despre nivelul de trai, precar, despre puţinele şanse de a reuşi într-o societate, bazată pe înarmare, despre lipsa de informare, despre lipsa de educaţie, şi ca o ironie, parcă, nici natura nu le este favorabilă.

De cealaltă parte, lumea modernă, adundentă, luxuriantă, "cultă," prinsă în diferite jocuri politice, economice, slujeşte idealurilor liderilor lumii. Pentru aceste idealuri sunt puse în joc averi imense, moşteniri fabuloase, strategii politice complicate la care se adaugă nivelul ridicat de trai, posibilitatea de informare şi de exprimare liberă, ("în cadrul legilor"), posibilitatea unei şanse, şi bineînţeles o inginerie industrială infiltrată la nivel planetar, legată de consumism.

Islamul porneşte de la convingerea că orice musulman trebuie să se supună lui Allah. Tribuna de la care se propagă credinţa islamică este moscheea. Prin moschee s-a răspândit nu numai credinţa ci şi hotărârile politice, religia fiind în acest caz liantul de legătură dintre cele două, între religie şi politic. Consecinţa nu poate fi decât aceea că prin constituirea statelor islamiste, constituite pe criterii religioase, luându-se exemplu de la viaţa comunităţii condusă de Mahomed, la Medina, religia, cultura, politica şi statul devin inseparabile.

Pentru a înţelege ce înseamnă folosirea termenului războiul sfânt – jihad de lumea contemporană, ne-am propus să analizăm unele fapte istorice, evoluţia ideilor, mentalităţilor, atitudinilor islamiştilor, faţă de război, conturarea unor aspecte privind apariţia, originile, ideologiei războiului sfânt în Occident.

Nu cred că vom rezolva sau că vom reuşi de aici să oprim prin acest studiu nici atitudinea circumspectă a tuturor celor care susţin libertatea şi democraţia, vis-à-vis de lumea arabă, nici înarmarea organizaţiilor, facţiunilor, grupurilor cu arme biologice, chimice sau de altă factură, care va fi ea, nici tendinţa de manipulare mediatică, nici nu vom reuşi să potolim durerea rudelor, celor ucişi de-a lungul timpului, însă, trebuie să sperăm că prin cunoaşterea ideologiei jihadului vom şti să învăţăm, să-i sfătuim pe credincioşii noştri de primejdia care ne pândeşte.

2. MAHOMED

Mahomed s-a născut în tribul arab al Quraişiţilor din Meka (Meca), din Arabia Saudita între 567 - 572 d. H. Tatăl său, 'Abdullah, a murit înaintea naşterii lui Mahomed iar Aminah, mama lui, a murit când el avea şase ani. La câteva zile dupa naşterea lui, el a fost încredinţat unei doici, Halimah, care a avut grijă de el timp de doi ani. Tribul Quraish obişnuia să încredinţeze copiii nou-născuţi, doicilor să-i alăpteze. După moartea mamei sale, bunicul lui Mahomed, 'Abdul Muttalib, a avut grijă de el. Bunicul său a murit când Mahomed avea opt ani acesta fiind încredinţat unchiului său, Abu Talib, comerciant şi unul din liderii tribului. Numele lui Mahomed înseamnă " Demn de laudă ".

Mahomed a intrat la vârsta de 24 de ani în serviciul unei văduve bogate, Kadhija, pe care a şi luat-o de soţie, el având 25 de ani iar ea având 40. Cu Kadhija a trăit 25 de ani, din această căsătorie au rezultat şapte copii: trei băieţi, care au murit la vârste fragede şi patru fete, cea mai mică având numele de Fatima. După moartea Kadhijei, Mahomed a renunţat la monogamie căsătorindu-se cu mai multe femei punând astfel început poligamiei luându-şi nouă (9) neveste şi multe concubine printre care: Zanab (soţia discipolului şi fiului său adoptiv Zaid), de care se îndrăgostise şi pe care Zaid o repudiase pentru a-i lăsa câmp liber . Sauda şi Aişa sunt alte soţii din cele multe, ultima veghindu-i sfârşitul lui Mahomed, acesta murind în braţele ei la data de 8 iunie 632, într-una din camerele rezervate ei, aceasta construindu-i lui Mahomed un monument devenit loc sacru al Islamismului.

Ocupaţia de bază a lui Mahomed era negustoria, călătorind cu cămilele spre Siria. Nu se cunosc amănunte ale vieţii lui Mahomed dinaintea primelor revelaţii, către anul 610. Potrivit tradiţiei Mahomed a petrecut lungi perioade de retragere spirituală în peşteri şi alte locuri însingurate, practică străină politeismului arab. E foarte posibil ca Mahomed să fi fost impresionat de rugăciunile şi meditaţiile anumitor călugări creştini pe care îi întâlnise şi de care auzise vorbindu-se în călătoriile sale. Un văr al Kadhijei era creştin. În plus anumite ecouri ale predicaţiei creştine, ortodoxe sau sectare (nestoriene, gnostice), precum şi obiceiuri arabe, erau cunoscute în oraşele arabe. La Meka erau puţini creştini, majoritatea de condiţie umilă (probabil sclavi abisinieni) şi insuficient instruiţi. În ceea ce priveşte evreii, prezenţa lor era masivă la Yathrib .

Fisiere in arhiva (1):

  • Jihadul Islamic.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ " Patriarhul Justinian " PROMOŢIA 2000 – 2004 SECŢIA PASTORALĂ