Morala Asiro-babiloniana in Codul lui Hammurapi

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Morala Asiro-babiloniana in Codul lui Hammurapi.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 79 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popescu Marius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Religie

Cuprins

1. Civilizaţia Mesopotamiană -Introducere- . 2
2. Morala civilizaţiilor semite . 5
- Morala sumeriană despre morţi şi Eshatologia . 7
3. Cele dintâi legi . 9
4. Marele legiuitor Hammurapi . 13
- Unificator al Mesopotamiei . 14
5. Un cod săpat în piatră . 17
- Legi cu privire la proprietate, tranzacţii şi contracte . 25
- Prevederi ale legii la persoane libere şi sclavi . 39
- Legi privitoare la rege, lucrători şi ostaşi . 43
- Legi cu privire la administrarea templelor . 47
- Legi cu privire la organizarea familiei . 49
- Infracţiuni şi pedepse . 55
- Judecarea pricinilor . 61
6. Morala asiro-babiloniană din textile sapienţiale . 64
- Relaţia cu semenii . 66
- Cultul morţilor . 71
7. Legi după domnia lui Hammurapi . 72
8. Concluzii . 74
9. Bibliografie . 77
10. Cuprins . 79

Extras din document

-INTRODUCERE-

Încă din cele mai vechi timpuri populaţiile cu un leagăn de civilizaţie superioară, aflate în special pe văile apelor sau în apropierea lor, au avut un grad de dezvoltare care a dăinuit peste veacuri, fiind şi model de urmat pentru popoarele în curs de formare sau slab dezvoltate. O civilizaţie înfloritoare ce a luat naştere pe malurile binefăcătoare ale fluviilor Tigru şi Eufrat a fost “civilizaţia mesopotamiană”, una din cele mai mari civilizaţii ale antichităţii.

“Civilizaţia Mesopotamiei a constituit baza şi modelul civilizaţiei popoarelor vecine influenţând indirect chiar şi civilizaţia mai puţin veche a Greciei şi a Occidentului” .

Toate populaţiile care au primit elemente ale civilizaţiei mesopotamiene (hitiţii, elamiţii, grecii, egiptenii) nu au dat în schimb nimic civilizaţiei “ţării dintre fluvii”, nume dat de vechii greci populaţiei teritoriului irachian de astăzi cu care aveau schimburi comerciale. De fapt termenul de “civilizaţie mesopotamiană” este unul generic, căci acesta a însemnat însumarea contribuţiilor civilizatorice şi culturale a trei popoare distincte, a căror istorie şi dezvoltare s-a desfăşurat şi contopit pe acest teritoriu. Civilizaţia acestora prezintă caractere mult evoluate şi diferenţiate faţă de a celorlalte popoare învecinate sau din aceeaşi familie de popoare.

Astfel, populaţiile semite din Mesopotamia s-au îndepărtat tot mai mult de formele de viaţă şi de civilizaţie ale popoarelor semite. Un aspect tipic acestora, în comparaţie cu vechea civilizaţie semită, este trecerea de la starea nomadă la viaţa complet sedentară. Prin aceasta, se transformă formele exigenţei şi aspiraţiilor lor. Schimbarea nu s-a produs independent, ci sub presiunea celor trei popoare (sumerienii în partea de sud, akkadienii în partea de centru şi asirienii în regiunile muntoase din nord), pe cât de evaluate pe atât de diferite.

1. Sumerienii, cum am spus, au ocupat partea de sud a ţării, pe coasta Golfului Persic, veniţi aici din nord, forţaţi de schimbările climatice produse în perioada Paleoliticului superior (6500 î.Hr.) prin înaintarea gheţarilor, căutându-şi refugiu în spaţiu mai umed, cald şi propice dezvoltării vieţii. S-au refugiat în peşteri şi în zonele albiilor de ape (fluviile Tigru şi Eufrat). După alte presupuneri ar fi venit dinspre mare, Insulele Brahain, iar după altele mai recente (Horia Matei-1998) ar fi venit din valea Indusului, unde exista o civilizaţie la Harappa (5000 î.Hr.) cu care aceştia aveau elemente în comun.

Dar după ce s-au instalat în această regiune ei au dat naştere unei civilizaţii puternice cu oraşe fortificate, edificii colosale, edificii funerare sculptate, etc. Deci, cultura sumeriană este mult mai evoluată decât cea semită, cu care se înrudeşte, impunându-se asupra noilor veniţi.

2. Akkadienii, de origine semită, s-au stabilit în zona centrală până aproape de noul Bagdad, întemeind Babilonul, nume ce-l va lua noul imperiu. Triburile semite înrudite cu cele arabe, au pătruns în regiunea centrală a Mesopotamiei la începutul mileniului al III-lea, întemeind un important centru politic şi economic în jurul oraşelor întemeiate (Akkad, Kiş, Opis, Babilon). Se deosebeau de sumerieni şi ca rasă şi, ca limbă, dar războaiele dintre ele au făcut ca cele două să se unifice, întemeind puternicul stat sumero-akkadian ce se va dezvolta mult mai repede, devenind mult mai înfloritor.

3. În fine, asirienii, triburi războinice, în partea de nord, în zona muntoasă. Aceştia erau crescători de vite în regiunea nu prea întinsă a Mesopotamiei, pe care o împărţeau cu felurite alte triburi locale. Practicau pomicultura în terase, înfiinţează oraşul Assur de pe malul stâng al Tigrului de unde îşi vor lua şi numele.

Deşi aceste trei civilizaţii formează civilizaţia mesopotamiană, în rigorism s-ar putea vorbi separat de fiecare civilizaţie cu tot atâtea aporturi, cu profiluri proprii ale unor popoare atât de deosebite ca rasă, caracter, limbă, tradiţie, nivel de cultură etc.

MORALA CIVILIZAŢIILOR SEMITE

După care am văzut popoarele care au vieţuit în acest spaţiul, şi au format poporul asiro-babilonian, trebuie să ne aplecăm şi asupra concepţiilor de viaţă ale acestor popoare pentru a înţelege modul de viaţă şi promulgarea legilor ce au dus la acest mod de vieţuire al asiro-babilonienilor.

Acest curent de vieţuire îl vom găsi în lucrările, poemele, imnurile şi legile promulgate anterior lui Hammurapi, dar şi în practicile şi dezvoltarea culturii artistice a acestora (pictură, sculptură, construcţii).

Primul element, care a dus la formarea unei culturi de vieţuire a fost legătura cu zeităţile.

Gândirea religioasă mesopotamiană concepea viaţa ca un caracter universal al realului, nu avem de-a face cu o credinţă animistă, căci pentru ei viaţa cosmică este organizată întocmai ca viaţa omului, cunoaşte naştere, sexualitate şi, în anumite cazuri, moarte.

Fisiere in arhiva (1):

  • Morala Asiro-babiloniana in Codul lui Hammurapi.doc

Alte informatii

În codul său, Hammurapi legiferează probleme ale vremii sale cu privire la familie, societatea oamenilor liberi şi sclavi, pedepse şi compensaţii ale pedepselor.