Proiect de lecție - marile religii

Unitatea de învăţământ: Colegiul tehnic ,,Dr. Al. Bărbat” Victoria.

Data: 26.05 2011.

Disciplina: Religie ortodoxă. Clasa: a Xl-a Profesor: Antinie Ioan Lucian.

Unitatea de învăţare: Marile Religii.

Subiectul lecţiei: Islamul.

Tipul lecţiei: Predare/Însuşire de noi cunoştinţe.

Scopul lecţiei: Dobândirea unor cunoştinţe de istoria religiilor;

Dezvoltarea capacităţilor de asociere şi interpretare a datelor istorice şi a conceptelor religioase.

Competenţe derivate:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

C 1 – să precizeze elementele definitorii ale religiei islamice;

C 2 – să enumere principalele etape istorice în dezvoltarea religiei islamice;

C 3 – să identiifce elementele pe care islamul le-a preluat din Vechiul şi Noul Testament;

C4 – să compare legea musulmană cu cea creştină perspectiva exigenţei faţă de proprii credincioşi.

Resurse:

1. Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a XII-a;

Planificarea calendaristică orientativă, clasa a XII-a;

Proiectarea unităţii de învăţare.

2. Temporale: număr de lecţii: 1

Durata: 50 minute.

3. Bibliografice:

1. Anghelescu, Nadia, Introducere în islam, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993;

2. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă – repere reoretice şi metodice, Editura ,,Polirom”, Iaşi, 1999;

3. Idem (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Editura ,,Polirom”, Iaşi, 2001;

4. Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Editura ,,Univers Enciclopedic”, Bucureşti, 2000;

5. Grigorieff, Vladimir, Religiile lumii, Editura Universal Dasli, Bucureşti, 1999;

6. Mihălcescu, Mitropolit Irineu, Teologia luptătoare, Ediţia a II-a, Editura Episcopiei Romanului şi Huşiilor, 1994;

7. Vasilescu, Pr. Prof. Univ. Dr. Emilian, Istoria religiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1998.

Strategie didactică:

1. Metode şi procedee: Expunerea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, ,,ciorchinele”, ,,Gândiţi/Lucraţi/Comunicaţi”(G/L/C), lucru cu harta;

2. Fişa de lucru;

3. Forme de organizare a activităţii elevilor: Activitatea frontală, activitate în perechi şi activitate individuală.

Scenariul didactic

Nr.

crt. Etapele lecţiei C.D. Timp

(min.) Activitatea rofesorului/Activitatea elevului Metode si procedee Mijloace de invatamnt Forme

de

organizare Evaluare

1 2 3 4 5-6 7 8 9 10

1 Momentul organizatoric. 2 min. 1. Crearea unui climat specific religiei;

2. Se rosteşte rugăciunea.

2 Evaluarea iniţială. 10 min. 1. Se adresează următoarele întrebări şi enunţuri de solicitare:

- Prezentaţi asemănări şi deosebiri între creştinism şi iudaism după ideile principale ale lecţiei anterioare;

- Relataţi câteva aspecte importante ale vieţii religioase la evrei;

- Care sunt principalele momente în istoria iudaismului- Care este semnificaţia acestora pentru evoluţia acestei religii?

- În ce mod a intervenit Dumnezeu în viaţa evreilor pentru a păstra credinţa în Adevărul şi Singurul Dumnezeu?

Ce s-a întâmplat din punctual de vedere al credinţei în Dumnezeu cu celelalte popoare care locuiau în ţinuturi îndepărtate de locul Revelaţiei iniţiale?

- Conversaţia examinatoare. Manualul cls. A IX-a. Activitatea frontală. Se fac aprecieri privind pregătirea elevilor pentru lecţie

3 Pregătire aperceptivă. 2 min. Vom discuta astăzi despre una dintre acele religii care sunt îndepărtate de adevărul cuprins în Sfânta Scripturăcu privire la Dumnezeu, dar care are totuşi un număr mare de adepţi şi o largă arie de răspândire. - Explicaţia.

4 Anunţarea titlului lecţiei şi a competenţelor. 2 min. -Se anunţă titlul lecţiei: Islamul.

-Se precizezză competenţele urmărite.

-Expunerea. Activitatea frontală.

Tratarea. 20 min.

C 1-C 4

C 2 ISLAMUL

-Se expun ideile esenţiale în legătură cu islamul, după următorul plan:

-Mahomed – întemeietorul şi profetul religiei islamice;

-Întemeiere şi evoluţie;

-Texte sacre;

-Principii fundamentale de credinţă stabilite de Profet şi viaţa religioasă a Islamului.

-Prezentarea conţinutului lecţiei în mod succinct:

Islamul este una dintre cele trei mari religii monoteiste. Îşi revendică originea în Avraam, şi anume din unul dif ii acestuia, Ismail.

Întemeietorul Islamului este un personaj istoric, pe nume Mahomed (Muhammad - ,,cel lăudat”).

Doctrina islamică este un syncretism, un amestec de elemente religioase diferite ca provenienţă şi factură. Mahomed le-a preluat din iudaism şi din creştinism (Biblie şi Talmud), precum şi din tradiţiile religioase ale perşilor şi arabilor.

Tendinţele moderniste ale musulmanilor n-au urmărit distrugerea religiei islamice. Islamicii sunt majoritari în Orient (Irak, India, Pakistan) şi Orientul Mijlociu (Iran, Arabia, Siria, Iordania, Irak). Sunt însă numeroşi musulmani şi în Africa, Europa, , Australia, şi America. Islamul s-a răspândit după comandamentul profetului prin ,,războiul sfânt”, a renunţat azi la teocraţie, bazându-se numai pe propaganda religioasă pe care o fac confreriile religioase.

- Explicarea cuvintelor şi expresiilor care facilitează înţelegerea întregului conţinut la lecţie:

-Islam – renunţare totală al sine şi supunere totală lui Dumnezeu;

-Ismail – fiul lui Avraam şi al sclavei Agar;

- Confreria religioasă;

- Război sfânt.

-Consolidarea şi completarea cunoştinţelor expuse de professor se va face prin lectura lecţiei din manual, pe grupuri mici (colegi de bancă).

-Se discută şi se sintetizează cu elevii cele cinci principii fundamentale ale credinţei islamice şi semnificaţia lor pentru viaţa musulmanilor:

1. Mărturisirea credinţei:

-Este o condiţie necesară intrării în islam;

-Trebuie urmată de împlinirea celorlalte porunci;

-Trebuie practicată zilnic, cu respectarea unor condiţii speciale.

2.Ruigăciunea:

-Se face de cinci ori pe zi până la apusul soarelui, la orele stabilitedinainte şi având privirea orientată spre Mecca;

-Ceasul rugăciunii se face cunoscut de către muezzin (cântăreţ), din vârful minaretului (turn înalt de lângă moschee) şi musulmanul are datoria să-şi facă rugăciunea oriunde s-ar afla atunci când aude chemarea.

3. Milostenia:

-Are rol de purificare, de spălare a păcatelor;

-Trebuie făcută din proprie iniţiativă, necondiţionată de vreo răsplată.

4. Postul:

- Cel mai important, văzut ca obligaţie ritualică, este perioada de post numită Ramadan, în timpul căreia musulmanii nu au voie să mănânce nimic de dimineaţă până seara timp de o lună. Au voie să mănânce doar noaptea. La sfârşitul postului, în prima zi din luna următoare, este sărbătoarea de rupere a postului (Bairam), una din cele mai mari sărbători ale islamului.

-Mai există: postul de ,,pocăinţă” şi ,,postul benevol”.

5. Pelerinajul:

-presupune cel puţin o călătorie spre Mecca, locul sfânt al islamului.

-obiectul pelerinajului îl constituie Kaaba, un mare ,,cub” de marmură neagră (L= 12 m; l = 10 m; h = 6 m), ăn care se află ,,Piatra Neagră” (o bucată de granit aflată la 1,5 m ănîlţime). După ce este atinsă Piatra Neagră va urma înconjurul Kaaabei de 7 ori şi rostirea unei rugăciuni speciale.

-Se solicită elevilor să prezinte comparative rolul rugăciunii, al pelerinajului, al postului şi milosteniei în religia creştină şi cea islamică.

-Se cere elevilor să identifice pe harta Vechiului Orient oraşele Mecca şi Medina. -Expunerea.

-Explicaţia.

-Lectura.

-G/L/C

-Conversaţia.

-Conversaţia.

Activitatea frontală.

Activitatea frontală.

Activitatea individuală.

Activitstea în echipe.

Activitatea frontală.