Protestantism si Ortodoxie in Moldova Secolului al XVI-lea

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Protestantism si Ortodoxie in Moldova Secolului al XVI-lea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 211 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Religie

Cuprins

Introducere 5
I. Antecedentele Reformei în Moldova.
Husitismiil în secolele XV-XVI 14
II. Penetraţia Reformei în Moldova secolului XVI 26
1. Reforma şi lumea ortodoxă în secolul XVI 26
2. Reforma în spaţiul românesc. Primele infiltrări în Moldova.
Epoca lui Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546) 38
III. Reacţia ortodoxă 56
1. Erezie şi ortodoxie în timpul lui Ştefan Rareş (1551-1552) 56
2. Biserica şi puterea în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu.
(1552-1561; 1563-1567) 65
3. Reacţie ortodoxă ori reformă ortodoxă ? 88
IV Succesul Reformei i 99
1. Despot Vodă (1561-1563). Peregrinările 99
Opţiunea. Confesiunea lui Despot Vodă 105
Politica religioasă a lui Despot Vodă 118
Reacţia faţă de domnia lui Despot Vodă 140
2. Politic şi confesional în Moldova lui
Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574) 146
3. Activităţi în favoarea reformei în timpul lui Aron Vodă 160
V Reacţia Romei 170
Politica lui Petru Şchiopul faţă de protestantism 170
Efectele reformei în Moldova 185
Concluzii 197
Rezumat în limba engleză 206

Extras din document

Introducere

"On dit que Ies Valaques ont accepte.

eux aussi. l'Evangile"

Guillaume Farel

O investigaţie referitoare la Reforma din Moldova începe cu o întreba¬re privind relevanţa mai generală a fenomenului.

în primul rând ne întrebăm ce reprezintă pentru Reforma din Est cazul moldovenesc. în ce măsură este Moldova încadrabilă unui model de dezvol¬tare a Reformei în Europa de Est? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să vedem cum poate fi caracterizată Reforma în Est. Este esenţial, ca din start, să definim ce includem în noţiunea de Europa de Est, atât geo¬grafic, cât şi ca spaţiu de civilizaţie. Trebuie apoi să ne întrebăm dacă există un model al Reformei în Est.

Mişcarea geografică spre est înseamnă pătrunderea într-un spaţiu care nu mai este omogen din punct de vedere confesional, unde catolicismul convieţuieşte cu ortodoxia şi unde, în interiorul catolicismului chiar, există o tradiţie a heterodoxiei, a disidenţei religioase chiar. Din această perspectivă, a continuităţii unui punct de vedere alternativ, al unei complexităţi a ofertei teologice, merită să fie studiate antecedentele husite. în discursul istoriogra¬fie s-a susţinut că un spaţiu familiarizat deja cu ideea alternativei dogmatice şi rituale va reacţiona altfel la pătrunderea ideilor noi. Această linie argu-mentativă a fost folosită pentru a demonstra aşa-zisa toleranţă a spaţiului est european.

în general pentru Europa de Est şi, în particular, pentru Moldova, husitismul pune problema convieţuirii într-un context plunconfesional şi a unei continuităţi a heterodoxiei. Un grup minoritar, din perspectivă religioa¬să, convieţuind cu o populaţie de o altă religie sau confesiune, face să apară o întreagă problematică a relaţiilor cu sfatul. Se pune întrebarea: în ce măsură existenţa acestor comunităţi este acceptată? Reacţia autorităţii faţă de aceste comunităţi poate fi determinată de situaţia politică. Ele pot deveni un pion politic în relaţiile internaţionale. Este cazul husiţilor pe vremea lui Alexandru cel Bun şi a aducerii pe tronul Moldovei a lui Despot sau a lui Aron Vodă. pentru a da exemple din spaţiul care ne interesează.

Din moment ce Reforma în Est se suprapune pe acest fundal al plura¬lismului confesional, progresul ideilor protestante în acest spaţiu ridică două categorii de probleme. în primul rând, cea a prozelitismului în comunităţile catolicilor. în al doilea rând. cea a tentativelor de penetrare în majoritatea ortodoxă. în cel dintâi caz. prozelitismul urmează modelele testate în Europa

de Vest. Intr-o primă etapă, asistăm la o presiune spre Est într-o lume catoli¬că şi germană, care nu punea multe probleme noi. Reforma în varianta ei evanghelică, luterană, poate aduce prin credinţă un element de coeziune culturală şi naţională grupurilor de etnici germani din această parte a Euro¬pei. Religia va focaliza identitatea grupului. In această primă etapă, Reforma apărea ca o mişcare spontană. Nu exista neapărat un efort programatic. Pro¬paganda se desfăşoară însă precumpănitor la nivelul elitelor. Luteranismul are succes, în special, în oraşele cu populaţie germană, în general în zonele în care exista o populaţie germană. Calvinismul, pe de altă parte, pătrunde la nivelul elitei nobiliare, devenind o religie care exprima idealurile politice ale nobilimii şi, în acest sens. se constată paralelisme între Ungaria şi Polo¬nia. Unitarianismul se naşte, am putea spune, în această zonă, cel puţin la nivel instituţional. Speculaţia teologică îndrăzneaţă a unor intelectuali, mai ales italieni, este luată sub protecţie de elitele din acest spaţiu.

Pentru centrele Reformei, progresul ideilor protestante în-est deschide o lume nouă. Centrele tradiţionale ale Reformei vor cunoaşte estul european. Informaţia despre spaţiu este culeasă pe parcursul mişcării prozelite spon¬tane. Din contactul cu ortodoxia în Polonia (Lituania) sau în Ungaria (Transilvania), se dezvoltă o nouă direcţie a prozelitismului. Convieţuirea cu o populaţie ortodoxă poate determina apariţia ideii convertirii. Mai ales în condiţiile în care protestanţii vor remarca anumite similitudini de suprafaţă între credinţele protestante şi ortodoxe: respingerea autorităţii pontificale, a purgatoriului, a celibatului preoţimii, comuniunea sub ambele specii. Impulsul spontan de a converti ortodocşii apare atât la luterani şi calvini, cât şi la membrii unor tendinţe mai radicale ale Reformei, cum ar fi antitrinita-rianismul. Mişcarea în favoarea Reformei în lumea ortodoxă va trece de la spontan la programatic şi sistematic. Se elaborează, astfel, o strategie de convertire a ortodocşilor. O tactică a mişcării prozelite. Exista în primul rând o strategie globală, un plan la nivelul elitei, o aspiraţie spre unire care se putea realiza prin contactul cu Patriarhia. Exista însă şi un plan al misiu¬nii, o strategie individuală, care are drept scop convertirea.

în cazul efortului luteran în lumea ortodoxă, acesta se petrece progra¬matic. Din considerente politice sau teoretice, atenţia luteranilor este atrasă mereu spre Europa centrală şi orientală. Există un discurs al luteranilor referitor la problema otomană, de care luaseră" în cele din urmă act, şi un program politic luteran referitor la politica orientală a Imperiului Habsburgic. Ideea protestanţilor este de a condiţiona sprijinul lor în campa¬niile antiotomane de recunoaşterea statutului lor legal în Imperiul Habs¬burgic. în acest cadru politic se conturează şi planurile privind ortodoxia.

Iniţiativa efortului prozelit apare de multe ori în mediul universitar, la Wittenberg, sau Tubingen. Scopul acestor acţiuni este fie unificarea cu orto-

doxia, care se putea realiza prin negocieri cu Patriarhul de la Constantino-pol, fie convertirea masivă a ortodocşilor la protestantism. în acest context, apare preocuparea pentru modalitatea răspândirii Reformei, accentul fiind pus pe traducerea de texte în limbile respective şi predica în limba naţională. Apar o serie de proiecte şi soluţii regionale, cum ar fi proiectele referitoare la slavii de sud - care au şi ele un substrat politic - sau la ucrainieni.

Exista şi un efort calvin de a converti ortodocşii, care este de cele mai multe ori mai sistematic şi mai intens decât efortul luteran şi poate însemna măsuri administrative, coercitive şi instituţionale. Exemple se pot da atât din spaţiul polonez, prin politica faţă de rutenii ortodocşi, cât şi din cel transil¬vănean, prin strategia de convertire a românilor ortodocşi pe calea episcopa¬tului creat pentru românii deveniţi calvini.

în fine. Reforma radicală are mai mult un contact tangenţial şi spontan cu lumea ortodoxă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Protestantism si Ortodoxie in Moldova Secolului al XVI-lea.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" TEZE DE DOCTORAT