Cuprins
- Abrevieri şi bibliografie. 3
- Capitolul 1
- Introducere 13
- Introducere bibliografică 14
- Izvoarele literare antice despre culte şi viaţa religioasă 19
- Capitolul 2
- Evoluţia religioasă în Imperiul roman în epoca Principatului 23
- Capitolul 3
- Culte şi credinţe în Dacia romană 58
- Cultele clasice greco-romane 59
- Cultele orientale 91
- Cultele egiptene 111
- Cultele nord-africane 116
- Cultele thraco-moesice 121
- Cultele celto-germanice 132
- Cultele illyrice 200
- Cultele hispano-iberice 201
- Credinţe funerare 202
- Practici oculte 204
- Religia provinciei Dacia 206
- Religia dacilor şi interpretatio Romana 207
- Creştinismul daco-roman 211
- Appendix 220
Extras din proiect
Capitolul 1
Introducere
Epoca romană reprezintă în cadrul istoriei României un moment de maximă deschidere spre istoria universală. Istoria provinciei Dacia este parte integrantă a istoriei Imperiului roman şi, în consecinţă, studiul unor aspecte ale spiritualităţii daco-romane contribuie la o mai precisă stabilire a locului Daciei în vastul context al civilizaţiei romane.
Conceptul de viaţă spirituală însumează o multitudine de aspecte a căror studiere se vădeşte dificilă, datorită înseşi caracteristicilor domeniului, ce scapă unei analize strict pozitiviste . În acest domeniu, dezideratul cercetării istorice rămâne conturarea unor imagini de ansamblu, aflate deasupra actelor de cultură spirituală văzute izolat, a datelor istorice şi arheologice cunoscute. Astăzi este evident că fără cercetarea vieţii spirituale nu poate fi vorba de cunoaşterea aprofundată a civilizaţiei romane provinciale din Dacia. O istorie a spiritualităţii romane provinciale este absolut necesară şi datorită faptului că obiectul cercetării constituie componenta sine qua non a romanizării.
Cel mai interesant şi fascinant domeniu spiritual al antichităţii romane de pe teritoriul României este acela al religiei. În epoca în care Dacia aparţinea lumii romane, „religia romană universală” era alcătuită din suma unor culte şi credinţe cu origini şi, uneori, chiar cu tendinţe diverse . De vreme ce orice religie politeistă propune un sistem mai mult sau mai puţin coerent de divinităţi –deci poate fi redusă la o unitate–, putem considera că religia Imperiului roman din secolele II–III este o sinteză a mai multor asemenea unităţi: divinităţile clasice (greco-romane), zeităţile orientale (egiptene, microasiatice, syriene şi palmyrene), divinităţile nord-vest africane, divinităţile celtice etc. Ca atare, în epoca Imperiului Timpuriu avem de-a face cu o sumă de politeisme. Paginile care urmează vor încerca să explice cum se formează această sumă în Dacia, cu alte cuvinte, să răspundă la întrebarea esenţială: ce este „religia romană” în Dacia ?
Introducere bibliografică
Dacă facem abstracţie de lucrarea mai veche –care se dorea o sinteză a religiilor Daciei romane – a lui Leslie Webber Jones, The Cults of Dacia, Univ. of California, 1929, cu totul depăşită, incompletă chiar în momentul apariţiei , nu dispunem deocamdată de o monografie a religiilor Daciei, bazată pe cercetarea întregului material epigrafic şi figurativ .
Cu privire la metodologia cercetării religiei în Dacia romană: M. Bărbulescu, Interferenţe spirituale în Dacia romană, Cluj-Napoca, 1984.
Următoarele lucrări referitoare la unele culte din Dacia constituie sinteze sau micromonografii:
a) cultele clasice (greco-romane): M. Bărbulescu, Cultele greco-romane în provincia Dacia, Diss. Cluj, 1985; A. Bodor, Die griechisch–römische Kulte in der Provinz Dacia und das Nachwirken einheimischer Traditionen, în ANRW II, 18.2 1989, p. 1077-1164; studii speciale: M. Bărbulescu, Der Dianakult im römischen Dazien, în DaciaNS 16, 1972, p. 203-223; idem, Cultul lui Hercules în Dacia romană (I), în ActaMN 14, 1977, p. 173-194; idem, Cultul lui Hercules în Dacia romană (II), în ActaMN 15, 1978, p. 219-233; idem, Personificările în religia romană din Dacia I. Personificarea noţiunilor abstracte şi a valorilor morale, în AIIACluj 20, 1977, p. 269-286; idem, Les scènes mythologiques en Dacie romaine –elements de la culture classique, în Omaggio a Dinu Adameşteanu, Cluj, 1996, p. 141-146; idem, Cultes et croyances dans le millieu rural en Dacie, în PolEdil III, p. 197-206; M. Bărbulescu, Ana Cătinaş, Cultul lui Saturnus în Dacia, în Apulum 17, 1979, p. 215-233; M. Bărbulescu, Lucia Marinescu, Iupiter de la Potaissa.
Preview document
Conținut arhivă zip
- appendix.doc
- Bibliografie.doc
- Cuprins.doc
- Rel-Dac 1.doc
- Rel-Dac 2.doc
- Rel-Dac 3a.doc
Alții au mai descărcat și
Cap.I. VIAŢA -DAR DIVIN CE TREBUIE PROTEJAT I.1. VIAŢA- DAR DIVIN CE TREBUIE PROTEJAT Viaţa pe care Dumnezeu o dă omului este diferită şi...
Cap. I ÎNSEMNĂTATEA SFINTELOR TAINE ÎN VIAŢA CREŞTINULUI Sfintele Taine alcătuiesc, în unitatea lor indestructibilă, adevărata „Viaţă în...
4. Lucrarea Domnului Cristos pe pamânt Poarta deschisa spre Eden Daca în capitolul precedent am vorbit despre solutiile temporare si mai ales...
Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod...
Introducere Dintre toate scrierile cuprinse în Vechiul Testament, cea mai populară scriere este Psaltirea, numită „O carte a sufletului...
Scurt Istoric Sinodul de la Pisa a fost convocat la 25 martie 1409, pentru curmarea marei schisme papale, dar în loc s-o aplaneze a lărgit-o. La 5...
Crestinismul este a doua mare religie monoteista a lumii, intemeiata pe invatatura, persoana si viata lui Iisus, numit si Mesia (Mantuitorul) in...
Te-ar putea interesa și
Cap. I Cântarea – incă de la facerea lumii Originile artei muzicale trebuie căutate în îndepărtata istorie a omenirii. Ca artă sonoră poate fi...
Momentele fundamentale din viata unui individ: nasterea, maturitatea, căsătoria si moartea sunt marcate într-un mod specific de fiecare societate...
Pamântul românesc este unul din cele mai frumoase si mai bogate din întreaga lume. Întotdeauna a fost o legatura între istoria unui popor si...
Originile...Pentru fiecare popor este important sa afle de unde provine, cine au fost stramosii lui.Dar in ce consta acesta importanta? Este din...
Om politic de uimitoare perspicacitate, oştean iscusit, savant multilateral, Dimitrie Cantemir trasează noi drumuri în cultura românească. În...
Localizarea si caracterizarea zonei Asezat in partea central vestica a Romaniei, judetul Hunedoara cu o suprafata de 7016 km.p. constituie o...
Legenda zeului Mithra Dintre toate cultele de mistere si orientale, cel mai raspandit a fost cultul lui Mithra. El poate fii intalnit pe un...
I. PLAN TEMATIC 1. Sentimentul religios, trăsătură definitorie a omului în raport cu lumea înconjurătoare: - religia este o formă de...