Statutul Femeii in Islam

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Statutul Femeii in Islam.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: NICOLAE ACHIMESCU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Religie

Extras din document

Femeia în Islam

Desi Coranul si Legea islamica (sharia) fac referiri punctuale cu privire la situatia si statutul femeii, aceste probleme au ramas pâna în zilele noastre înca discutate si discutabile din multe puncte de vedere, dar mai ales atunci când sunt raportate la standardele societatii moderne. Într-adevar, islamul a ameliorat situatia femeii comparativ cu perioada preislamica, dar pe de alta parte a lasat intentionat femeia într-un con de umbra pâna astazi.

Chiar daca a pretuit femeile, Mahomed a introdus în Coran prescriptii severe, întarind conceptia si convingerea ca femeia este o fiinta inferioara, fara suflet, care trebuie sa se subordoneze neconditionat barbatului, având menirea de a purta grija casei si de a procrea.

În ciuda unor miscari mai curajoase sau mai timide de emancipare, aceasta situatie în care femeia ramâne pe mai departe în umbra barbatului, tinta a numeroase interdictii, persista si în zilele noastre în anumite tari islamice.

Atitudinea lui Mahomed fata de femei

Traditia musulmana subliniaza faptul ca profetul Mahomed a manifestat o consideratie deosebita fata de femeile care au existat într-un moment sau altul în viata lui. Ramas orfan de ambii parinti la o vârsta foarte frageda, Mahomed avea sa fie crescut de catre doica sa, Halima, în aerul proaspat al pustiului, având un sentiment de veneratie si iubire profunda fata de aceasta.

În ceea ce priveste viata sa sentimentala, se remarca doua etape care contrasteaza foarte mult în viata sa. Pe de o parte, la Mecca, unde ne apare ca un mistic înflacarat si descoperitor al credintei, Mahomed era monogam, având copii cu o femeie mult mai în vârsta decât el, Khadija; pe de alta parte, la Medina, el ramâne, desigur, profet, dar cu o intensa activitate de sef de stat, având un numeros harem de tinere sotii.

Pentru a fi un model credinciosilor musulmani, Mahomed le-a impus sotiilor sale o conduita ireprosabila: ele trebuie sa posteasca, sa se roage si sa asculte de Dumnezeu, având aceleasi obligatii ca întreaga comunitate musulmana. În plus, ele trebuie sa se distinga prin cumpatare si buna cuviinta, prin multa discretie si ascultare: O, voi sotii ale Profetului! Voi nu sunteti ca nici una dintre femei. Daca sunteti pioase, nu va aratati binevoitoare [fata de barbati], cu vorba, pentru ca acela care are o boala în inima sa nu pofteasca la voi, si spuneti vorbe potrivite! Sedeti în casele voastre si nu va aratati [nurii], asa cum se aratau în vremea Jahiliyyei (perioada preislamica, n.n.) de mai înainte! Împliniti rugaciunea, achitati dania si fiti cu supunere fata de Allah si Trimisul Sau! (XXXIII, 32-33).

Aceste prevederi coranice vizeaza, de fapt, pe sotiile legitime ale lui Mahomed; dar în aceeasi sura se aminteste ca profetul are drept la toate sclavele sale, ba chiar mai mult: O, Profetule! Noi îti îngaduim tie sotiile tale, carora tu le dai zestre, precum si pe acelea care se afla sub stapânirea dreptei tale, pe care Allah ti le-a daruit ca prada (în urma luptelor, n. tr.), precum si pe fiicele unchiului tau dupa tata si pe fiicele matusii tale dupa tata, pe fiicele unchiului tau dupa mama si pe fiicele matusii tale dupa mama, care au purces împreuna cu tine, si asemenea orice femeie dreptcredincioasa, daca se daruieste ea însasi Profetului, daca primeste Profetul sa o ia în casatorie, acesta este un privilegiu numai pentru Tine, fara de [ceilalti] dreptcredinciosi. (XXXIII, 50).

Pe de o parte, Coranul prescrie pentru orice musulman obligatia de a se putea casatori cu maximum patru femei, iar pe de alta parte îl excepteaza pe profet de la aceasta regula, el fiind singurul care are dreptul la un harem nedeterminat. În afara sotiilor legitime, îi erau încuviintate sclavele, verisoarele si chiar orice femeie care i se daruieste neconditionat, fiind fireste o onoare de a intra în gratiile lui Mahomed: Tu poti lasa sa astepte pe cine voiesti dintre ele si tu poti primi la Tine pe cine voiesti. Si nu este nici un pacat pentru tine, daca tu chemi la Tine una din cele pe care le-ai îndepartat! (XXXIII, 51). Comportamentul acesta din partea lui Mahomed este permis de însusi Allah, care este pentru profet iertator si îndurator (XXXIII, 50).

Totusi, în aceeasi sura medinita, cunoscuta sub numele Surat Al-'Ahzab, în care se trateaza aspecte juridice ale vietii familiei islamice, se mai face o precizare în legatura cu sotiile si femeile Profetului: El (Allah, n.n.) nu-ti mai îngaduie tie [sa iei alte] femei apoi nici sa le schimbi pe ele cu alte sotii, doar daca îti place frumusetea lor  afara de cele pe care le stapâneste dreapta ta (XXXIII, 52). Daca în prima parte a versetului pare sa fie limitat numarul sotiilor, în partea sa cea de-a doua este ambiguu, întrucât numarul sclavelor aflate în jurul lui Mahomed era foarte mare.

În afara de sotii si sclave, profetul Mahomed mai avea la dispozitie si unele concubine; dintre acestea, o copta, pe nume Maria, îl aduce pe profet într-o acuta stare conflictuala cu sotiile legitime. Sunna afirma ca, în absenta Hafsei, profetul traia cu Maria chiar în camera sotiei sale, desi în acea perioada, conform ordinii prestabilite, se cuvenea sa fie împreuna cu Hafsa si Aisa. Hafsa se revolta, iar Mahomed promite ca nu se va mai întâlni cu Maria daca Hafsa va trece cu vederea fapta lui si nu o va face cunoscuta si altora. Foarte nemultumita, însa, ea îi povesteste totul Aisei. În

Fisiere in arhiva (1):

  • Statutul Femeii in Islam.doc