Cuprins
- INTRODUCERE
- CAP. I: TAINA SFÂNTULUI BOTEZ ÎN LUMINA SFINTEI SCRIPTURI ȘI A SFINTEI TRADIȚII
- CAP.I I: TAINA SFÂNTULUI BOTEZ:
- 1)MATERIA
- 2)FORMULA
- 3)SĂVÂRȘITORUL
- 4)PRIMITORUL
- CAP.III:TAINA SFÂNTULUI BOTEZ ÎN VEACUL APOSTOLIC
- CAP.IV: ALTE FELURI DE BOTEZ
- CAP.V:TAINA SFÂNTULUI BOTEZ DIN PUNCT DE VEDERE INTERCONFESIONAL
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
INTRODUCERE
Sfintele Taine reprezintă puntea de legătură între creştinul ortodox şi Dumnezeu. Prin Sfintele Taine, noi putem simţi harul lui Dumnezeu şi putem înainta spre îndumnezeire. „Sfintele Taine au în vedere omul ca parte materială care trebuie spiritualizată, pătrunsă de harul divin. În acelaşi timp, ele evidenţiază faptul că mântuirea înseamnă tocmai penetrarea materiei de spiritual, spiritualizarea şi sfinţirea materiei, precum şi capacitatea ei de a fi mediu al harului” .
Prefigurate în Vechiul Testament, ele capătă chip real în Noul Testament, fiind instituite de Mântuitorul Iisus Hristos. Vechiul Testament fiind ca o „umbră a bunurilor viitoare“ şi ca un pedagog care pregăteşte poporul pentru venirea Mântuitorului lumii, prefigurările simbolice din Vechiul Testament, făcute de generaţii întregi prin „profeţi şi prooroci, în multe rânduri şi în multe feluri“, mărturisesc revelaţia primordială şi faptul că mântuirea care s-a realizat în Hristos este universală, incluzând toate popoarele lumii.
Prin Taina Botezului, instituită de Mântuitorul, omul care crede în Hristos se renaşte din apă şi din Duh la viaţa cea adevărată în Hristos şi devine membru al Bisericii. Având în vedere importanţa ce o reprezintă pentru mântuirea credincioşilor apartenenţa la Biserică şi ştiind, din datul revelat, că altoirea în trupul Domnului - Biserica - se face prin Sfântul Botez (I Corinteni 12, 13), considerăm necesară o prezentare a semnificaţiei ce i s-a dat Sfintei Taine a Botezului de Sfânta Biserică, fondată pe temelia învăţăturii apostolice.
Încă înainte de instituirea Botezului în Biserica Noului Testament, Hristos în convorbirea cu Nicodim a înfăţişat clar atât partea interioară, spiritual - harică, cât şi cea exterioară a acestei Taine, când El îi spunea lui Nicodim, care căuta Împărăţia lui Dumnezeu: „Amin, amin zic ţie, de nu se va naşte cineva de sus nu va putea vedea Împărăţia lui Dumnezeu“. Naşterea de sus, fiind a doua naştere, este o naştere spirituală şi se săvârşeşte prin lucrarea nevăzută a Sfântului Duh (Ioan 3, 8) şi prin conlucrarea văzută şi reală a apei materiale. „Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din duh, nu va putea să intre întru Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din trup, trup este; iar ce este născut din Duh, duh este“ (Ioan 3, 5 - 6).
Instituirea acestei Taine a avut loc după Învierea lui Hristos, când El, primind de la Dumnezeu - Tatăl toată puterea în cer şi pe pământ, a spus ucenicilor săi următoarele: „Deci, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor“ (Matei 28, 19 - 20).
Termenul botez este un cuvânt de origine greacă, derivând de la verbul baptiso. În greaca veche clasică, în traducerea grecească a Vechiului Testament – Septuaginta şi în Noul Testament, acest termen însemna, în general, a afunda.
În Septuaginta, de pildă, este folosit pentru a reda o acţiune de spălare prin afundare completă (IV Regi 5, 14; Iudita 12, 7; Levitic 6, 28). Cu acelaşi înţeles trece şi în Noul Testament, unde suferă transformări profunde. Prin substantivizare, termenul baptisma va deveni specific Noului Testament, desemnând fie botezul lui Ioan, fie botezul creştin (I Romani 6, 4; Efeseni 4, 5; Coloseni 2, 12; I Petru 3, 21). În paralel forma de baptismas se va folosi pentru spălările rituale iudaice (Marcu 7, 4; Evrei 9, 10).
Bibliografie
1. Biblia, tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Iustin, Patriarhul B.O.R., cu aprobarea Sf. Sinod, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1982.
2. Pr. Lect. George Remete, Dogmatica Ortodoxă,edit. Episcopiei Ortodoxe Alba – Iulia, 1996, p.300.
3. Greek – English Lexicon of the New Testament and other early christian literature, Chicago, 1952, p. 131.
4. Pr. Lect. George Remete, Dogmatica Ortodoxă,edit. Episcopiei Ortodoxe Alba – Iulia, 1996, p.300.
5. Învăţătură Sântă adecă a Sântei şi dumnezeieştii Liturghii, trad. de Ieremia Cacavela, Sfânta Măn. Cozia, Eparhia Râmnicului, Editura Regia Autonomă „ Monitorul Oficial ”, Bucureşti, 1998.
6. Silvestru, Arhimandrit, Episcop de Canev, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. IV, trad. de Arhim. Gherasim Miron, Editura Credinţa Strămoşească, 2001.
7. Damaschin, Ioan, Sfântul, Dogmatica, trad. de Pr. D. Fecioru, Editura Scripta, Bucureşti, 1993.
8. Apologeţi de Limbă greacă, trad., introd., note şi indici de Pr. Prof. Dr. T. Bodogae, Pr. Prof. Dr. Olimp Căciulă, Pr. Prof. Dr. D. Fecioru, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1997.
9. Săuca, drd. Ioan, Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (I), Revista „ Mitropolia Banatului ”, nr. 5-6, 1934, pp. 285-306.
10. Ioan Gură de Aur, Sfântul, Predici la Sărbători Împărăteşti şi Cuvântări de laudă la Sfinţi, trad. din gr. şi note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2002.
11. Vasile cel Mare, Sfântul, Despre botez, trad. pr. Dumitru Georgescu, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999.
12. Chiril al Ierusalimului, Sf. ,Cateheze, II, trad. D.Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 2003.
13. Ambrozie, Sfântul, De sacramentis, trad. Ene branişte, Studii teologice, 7-8/1965.
14. Grigorie de Nyssa, Sfântul, Despre viaţa lui Moise, trad., studiu introductiv şi comentariu de Pr. Prof. Ion Buga, Editura Sf. Gheorghe-Vechi, 1995.
15. Efrem Sirul, Sfântul, Imnele Naşterii şi Aratării Domnului, trad. şi prezentare de Diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2000.
16. Chiril al Alexandriei, Sfântul, Glafire, P.S.B. vol. 39, partea a II-a, trad. din gr., introd. şi note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1992.
17. Ioan Gură de Aur, Sfântul, Omilii la Evanghelia după Matei, trad. pr. D. Fecioru, col. PSB, vol. 23, EIBMBOR, Bucureşti, 1994.
18. Canoanele Bisericii Ortodoxe, note şi comentarii de Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Tipografia Polsib, Sibiu, 1993.
19. Grigorie de Nyssa, Sfântul, Marele cuvânt catehetic,trad. pr. Prof. Grigore Teodorescu, Editura Sofia, 1998.
20. Telea, Asist. Univ. Dr. Marius, Antropologia Sfinţilor Părinţi Capadocieni, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2001.
21. Vasile cel Mare, Sfântul, Despre Sfântul Duh. Corespondenţă (Epistole), P.S.B. vol. 12, partea a III-a, traducere, introducere, note şi indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Corniţescu şi Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1988.
22. Mircea, Pr. Ioan, Taina Mirungeri, Revista „ Ortodoxia ”, nr. 3-4, Bucureşti, 1979, pp. 477-484.
23. Sf. Atanasie cel Mare, Epistola către Serapion,, EIBMBOR, PSB 16, Buc.1988, trad. pr. Prof. D. Stăniloae.
24. Branişte, Pr. Prof. Dr., Ene, Omilii la Evanghelie după Ioan în “Studii teologice”, 1970, nr. 7-8.
25. Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească. Martirii din Palestina., P.S.B. vol. 13, partea I, trad., studiu, note şi comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987.
26. Nicolae, Mitropolitul Banatului, Pedobaptismul de-a lungul vremii în “Biserica Ortodoxă Română”, 1975, nr. 1-2.
27. Augustin, Fericitul, Confesiuni, trad. Nicolae Barbu, EIBMBOR, Bucureşti, 1994.
28. Şchiopu, drd. Iulian, Botezul şi Mirungerea în operele Sfântului Ambrozie şi Teodor de Mopsuestia, Revista „ Studii Teologice ”, nr. 7-8, anul 20, septembrie-octombrie 1968, pp. 544-557.
29. Scrierile Părinţilor Apostolici, trad. de Pr. Dr. Dumitru Fecioru, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1995.
30. Coman, Pr. Prof. Dr. Ioan G., Patrologie, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti 1956.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Taina sfantului botez.docx