Vrăjitoria ca Pseudoreligie

Introducere

« Robul ( roaba ) lui Dumnezeu X se roagă la bunul Dumnezeu pentru alungarea demonilor de la casa sa , desfacerea farmecelor şi a vrăjitoriilor , descoperirea celor care le doresc răul » .

Astfel sună numeroase pomelnice pe care preoţii ortodocşi le citesc în biserică săptămână de săptămână . Dar, de ce oare au uitat credincioşii să se roage cu adevărat lui Dumnezeu şi să-I mulţumească pentru cele ce le oferă Acesta în fiecare zi ? De ce, oare , credinciosul din zilele noastre , prins de grijile cotidiene , uită de Creatorul Său şi caută răspunsurile la problemele zilnice la nişte persoane care , spun ei , le-ar oferi un răspuns concret problemelor lor .

De aceea , în disperarea lui , cauzată de cine ştie ce nenorocire , omul îşi aduce aminte de magie , o “artă” mult mediatizată în zilele noastre . Aşa – zişii “vrăjitori” oferă posibilitatea atingerii unor scopuri propuse , pe care , se presupune, că nu le-ar putea atinge în cadrul Bisericii . Astăzi, tot mai multe persoane fac apel la practicile vrăjitoreşti, fără a se teme de pedeapsa lui Dumnezeu , căci ei îl invocă pe diavol pentru satisfacerea plăcerilor pe care le au .

Nu există oraş din lume în care să nu existe cel puţin o vrăjitoare , în care să nu existe oameni care să creadă în vrăji , farmece , descântece , blesteme , legări, sau care să nu meargă la o vrăjitoare pentru a o plăti să facă astfel de lucruri în detrimentul celor apropiaţi .

Întreaga mass – medie promovează şi încurajează aceste practici , gândindu-se doar la partea materială şi la publicitatea de care se bucură şi nicidecum la răul şi haosul pe care îl provoacă în rândul oamenilor . Un lucru foarte grav este şi acela că există şi naivi care cred că aceste magiciene lucrează cu puterea şi îngăduinţa lui Dumnezeu , fiindcă văd pe “altarele” lor icoane şi cruci , busuioc şi aghiazmă sau le aud invocând în cadrul ritualului pe Mântuitorul , Maica Domnului sau pe Sfinţi , rostind chiar rugăciuni din cadrul cultului bisericesc . Dureros este faptul că aceşti naivi se declară a fi, totuşi, buni creştini , mergând la biserică şi respectând sărbătorile, considerând lucrarea vrăjitoarelor ca un supliment la lucrarea preoţilor . Aceştia consideră că nu fac nici un rău, căci magia practicată de vrăjitoare este “magie albă”, prin care nu se doreşte răul nimănui. Dar , există oare “magie albă” nedăunătoare, care să-i ajute pe isterici , impotenţi , pe cei pasionaţi de jocurile de noroc, pe demonizaţi sau cine ştie ce altă categorie de oameni care ar putea apărea şi care se consideră neajutoraţi , părăsiţi de Dumnezeu ? NU ! NU ! NU ! Orice creştin, a cărui judecată nu a fost întunecată de “ajutor” nemeritat, trebuie să ştie că nu există vrăjitoare, ghicitoare sau prezicătoare care să fie pe placul Domnului sau care să lucreze cu putere dumnezeiască.

Ştiu că există oameni care mă vor contrazice , căci ei au apelat la o astfel de vrăjitoare care i-a ajutat şi le-a spus adevărul cu privire la ei , iar acest lucru , consideră ei, nu ar fi posibil decât cu îngăduinţa lui Dumnezeu . GREŞIT ! Vrăjitoarele lucrează cu puterea diavolului , chiar dacă lucrarea lor ar părea nevinovată , iar acest fapt îl găsim menţionat chiar în paginile Sfintei Scripturi , care spune : “ … satana se preface în înger al luminii . Nu este, deci, lucru mare dacă şi slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptăţii , al căror sfârşit va fi după faptele lor .” ( II Cor. 11,14 – 15 ) .

Să învăţăm, aşadar , că adevărata lucrare , bună şi tămăduitoare de trupuri şi de suflete , este cea săvârşită în Biserica lui Dumnezeu , “stâlp şi temelie a adevărului” ( I Tim . 3,15 ) , nu în sălaşul celui rău . Pentru a întări acest lucru , să ne amintim că la naşterea Mântuitorului Hristos , Biblia spune că trei magi au venit să I se închine , adu – când cu ei aur , smirnă şi tămâie , recunoscând prin aceasta că adevăratul Dumnezeu S-a întrupat şi , de acum înainte , lucrarea Lui este singura folositoare omului . Această lucrare este prezentă în Sfintele Taine , săvârşite de preoţii Bisericii sub îndrumarea episcopilor lor , restul fiind doar amăgire şi rătăcire a sufletului .

“ Aşadar , nu te amăgi , creştinule , ci află că aşa cum lupul nu se face vreodată oaie , tot aşa nici diavolul nu se face doctor ; că mai lesne poate să îngheţe focul sau să ardă zăpada decât să se facă dracul vindecător ! … Aşa că ce folos vei avea , frate , dacă pentru puţină vreme ţi – ar fi trupul sănătos , iar pentru veşnicie ţi – ar rămâne sufletul pierdut ? … Dumnezeu are grijă să ne descopere ce şi cât se cuvine pentru mântuirea noastră prin El . “

I. CE ESTE VRĂJITORIA ?

I.1. Definirea şi terminologia fenomenului vrăjitoresc

Magia sau vrăjitoria, aşa cum este cunoscută de cei mai mulţi dintre noi, nu are o bogăţie de sensuri atât de mare. Ci, dimpotrivă, ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu pare să pledeze pentru o simplitate şi, mai ales, pentru un simplism care îi permite să fie repede şi uşor asimilată de marea masă a publicului neiniţiat.