Comunicarea in Retea - Aplicatie Client-Server

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Comunicarea in Retea - Aplicatie Client-Server.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 79 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Retele, Calculatoare

Cuprins

CUPRINS 1
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 4
1.1 TOPOLOGII DE REŢEA 4
1.1.1 Topologia magistrală (BUS). 5
1.1.2 Topologia stea (STAR). 6
1.1.3 Topologia inel (RING). 6
1.2 TIPURI DE REŢELE 8
1.2.1 Reţele cu difuzare. 8
1.2.2 Reţele punct-la-punct. 8
1.2.3 Reţele locale. 10
1.2.4 Reţele metropolitane. 10
1.2.5 Reţele larg răspândite geografic. 11
1.2.4 Reţele radio. 13
1.3 ARHITECTURI DE REŢEA 15
1.3.1 Nivelul fizic. 16
1.3.2 Legătură de date. 17
1.3.3 Nivelul reţea. 17
1.3.4 Nivelul transport. 17
1.3.5 Nivelul sesiune. 18
1.3.6 Nivelul prezentare 18
1.3.7 Nivelul de aplicaţie 19
CAPITOLUL 2. SISTEME DISTRIBUITE 20
2.1. CE ESTE UN SISTEM DISTRIBUIT- 20
2.1.1 Avantajele sistemelor distribuite faţă de cele centralizate. 21
2.1.2 Dezavantajele sistemelor distribuite. 22
2.2. CONCEPTE HARDWARE 23
2.2.1 Multiprocesoare în magistrală. 26
2.2.2 Multiprocesoare cu comutare. 26
2.2.3 Multicalculatoare în magistrală. 28
2.2.4 Multicalculatoare cu comutare. 28
2.3. CONCEPTE SOFTWARE 29
2.3.1 Sisteme de operare pentru reţea. 30
2.3.2 Sisteme într-adevăr distribuite. 31
2.3.3 Sisteme multiprocesor cu timp partajat. 31
CAPITOLUL 3. COMUNICAREA ÎN SISTEMELE DISTRIBUITE 33
3.1. REŢELE CU TRANSFER ASINCRON 33
3.1.1 Modul de transfer asincron. 33
3.1.2 Nivelul fizic ATM. 34
3.1.3 Nivelul ATM. 35
3.1.4 ATM switching. 36
3.2. MODELUL CLIENT-SERVER 37
3.2.1 Exemplu Server. 39
3.2.2 Exemplu Client. 41
3.2.3 Adresarea. 43
3.2.4 Primitive cu blocare şi fără blocare. 46
3.2.5 Primitive cu buffer şi fără buffer. 49
3.2.5 Primitive Reliable şi Unreliable. 50
3.2.6 Implementarea modelului Client-Server. 52
CAPITOLUL 4. APLICAŢIA CHAT CU VB.NET 56
4.1. NOŢIUNI DE BAZĂ 56
4.1.1 Client-Server. 56
4.1.2 Port. 56
4.1.3 Adresa în reţea. 56
4.1.4 TCP şi socket-uri. 56
4.2. PROIECTAREA APLICAŢIEI CHAT 57
4.2.1 Scopul. 57
4.2.2 Client-Server şi Point-to-Point. 57
4.2.3 Arhitectura de bază. 57
4.2.4 Interfaţa cu utilizatorul. 59
4.3. LUCRUL CU APLICAŢIA 59
4.3.1 Pictograma în system tray. 59
4.3.2 Meniul. 60
4.3.3 Fereastra pentru mesaje. 60
4.3.4 Modul „Do not disturb”. 61
4.3.5 Adăugarea unui nou utilizator. 61
4.3.6 Lista cu utilizatori. 63
4.4. SPAŢIUL DE NUME SYSTEM.NET.SOCKETS 63
4.4.1 TcpClient. 64
4.4.2 Contructorul. 64
4.4.3 Stabilirea conexiunii. 64
4.4.4 TcpListener. 65
4.4.5 Contructorul şi ascultarea portului. 65
4.4.6 NetworkStream. 67
4.4.7 Scrierea datelor în stream. 67
4.4.8 Citirea datelor din stream. 68
4.5. REALIZAREA FUNCŢIONALITĂŢII PRINCIPALE 69
4.5.1 Adăugarea noului utilizator în lista. 69
4.5.2 Din partea celui care a fost adăugat. 71
4.5.3 Trimiterea mesajelor. 73
4.5.4 Recepţia mesajelor. 74
4.6. STOCAREA LISTEI CU UTILIZATORI ÎN XML 74
4.6.1 Scrierea şi citirea fişierelor XML. 74
4.6.2 Stocarea listei cu utilizatori în XML. 75
4.6.3 Exemplu de fişier XML. 76
4.6.4 Exemplu de citire a listei utilizatorilor din fişier XML. 76
BIBLIOGRAFIE 78

Extras din document

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Încă din 1945, când a început era calculatoarelor şi până în 1985, calculatoarele erau foarte mari şi costisitori. Chiar minicalculatoarele costau atunci zeci de mii de dolari fiecare şi, ca rezultat, organizaţiile aveau calculatoare ce funcţionau independent unul de altul.

În anii '80 aceasta situaţie începe să se schimbe fiind începută producerea microprocesoarelor. Iniţial acestea au fost pe 8 biţi, apoi 16-, 32- şi, eventual, 64 biţi, majoritatea acestor fiind de dimensiunea unui mainframe (foarte mare), dar pentru o parte din preţ.

În a doua jumătate al secolului XX industria calculatoarelor a făcut un salt foarte mare de la sisteme de calcul ce costau 1 milion de dolari şi efectuau o instrucţiune pe secundă, la calculatoare cu un cost de 1000 dolari şi puterea de calcul de 10 milioane instrucţiuni pe secundă. Aceasta a crescut raportul performanţă/preţ cu 1011. [1]

A doua fază importantă a fost invenţia reţelelor de calculatoare de viteză mare. Reţelele de calculatoare au cunoscut o dezvoltare explozivă în ultima decadă şi cum sunt acum o gamă largă de servicii. O mare parte a acestei creşteri poate fi pusă pe seama naturii universale a reţelelor de calculatoare, în particular abilităţii de a adăuga noi funcţionalităţi la reţea prin redactare de programe care rulează pe calculatoare accesibile, de înaltă performanţă.

1.1 TOPOLOGII DE REŢEA

Topologie de reţea înseamnă modalitatea de dispunere fizică a componentelor reţelei (calculatoare + mediu de comunicaţie).

Există trei tipuri de topologii:

- BUS – magistrală

- STAR – stea

- RING – inel

1.1.1 Topologia magistrală (BUS).

În topologia magistrală (fig. 1.1)calculatoarele sunt conectate de-a lungul unui cablu. Transmiterea informaţiilor de la un calculator la altul se face secvenţial la un moment dat, doar un singur calculator putând transmite informaţie. Informaţia din reţea trece pe la fiecare calculator, dar este preluată doar de calculatorul destinaţie. În cadrul informaţiei se plasează şi adresa calculatorului destinaţie. Întrucât magistrala este un segment de cablu cu capetele libere, atunci când informaţia ajunge la capătul segmentului ea este reflectată şi există pericolul coliziunii. Pentru a evita coliziunea semnalului sau a informaţiei reflectată cu informaţia directă la capetele magistralei se plasează nişte dispozitive absorbante numite terminatori.

Topologia magistrală este o topologie pasivă. Avantajul este că dacă un calculator se defectează funcţionalitatea reţelei nu este afectată. Dacă însă se întrerupe magistrala reţeaua nu mai funcţionează. Fiind o topologie pasivă magistrala nu poate să aibă o lungime oricât de mare, deoarece dea lungul cablului semnalul se atenuează fiind necesară o amplificare pe care calculatoarele nu o fac.

1.1.2 Topologia stea (STAR).

Este modalitatea de interconectare a calculatoarelor prin intermediul unui dispozitiv central numit concentrator (HUB sau SWITCH). În topologia stea (fig. 1.2) un calculator emite informaţie la un moment dat care ajunge în concentrator şi este distribuită tuturor celorlalte calculatoare. În termeni mai simplişti un concentrator este un dispozitiv care permite interconectarea unor legături în vederea formării unei reţele de dimensiuni mai mari.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicarea in Retea - Aplicatie Client-Server.doc