Descrierea și Configurarea unei Rețele cu Windows 2003 Server

CAP.1 INTRODUCERE

In aceasta epoca a calculului distribuit, reţelele sunt prezentate in aproape toate mediile de lucru. O data cu extinderea domeniilor de aplicare a calculatoarelor, a crescut si numarul utilizatorilor ce doreau sa faca schimb de date sau sa prelucreze informatiile comune.

De exemplu, zeci de angajati ai unei intreprinderi lucreaza impreuna la elaborarea bugetului, fiecare din ei fiind responsabil de un anumit compartiment. In cadrul unei companii de transporturi aeriene biletele la una si aceiasi cursa pot fi vindute de mai multe agentii, care evident, se afla in orase diferite.

Pentru a solutiona astfel de probleme, au fost elaborate mijloace tehnice care permit calculatoarelor sa comunice intre ele. Reţeaua este un mecanism care permite calculatoarelor distincte si utilizatorilor acestora sa comunice si sa partajeze resurse.

Numim retea o multime de calculatoare ce pot schimba informatii prin intermediul unei structuri de comunicatie.

CAP. 2 TIPURI DE RETELE

Urmeaza prezentarea catorva tipuri de retele (atat locale cat si globale). Voi incerca sa fac o trecere in revista a topologiilor de retea, a catorva modalitati de conectare la o retea precum si a catorva protocoale de retea.

Avem in primul rand doua mari categorii de retele:

- retele de tip LAN (Local Area Network)

- retele de tip WAN (Wide Area Network).

Reteaua LAN este constituita din mai multe calculatoare care alcatuiesc o retea, de regula reteaua e construita in interiorul unei cladiri sau cel mult pe o distanta de cateva cladiri (din cauza unor restrictii de tip hardware – Exceptie fac LAN-urile cu transmisie de date prin cablu cu fibra optica).

Retelele de acest tip pot fi construite in mai multe feluri ce difera intre ele prin intermediul modului de conectare a calculatoarelor intre ele.

Reteaua WAN este alcatuita din foarte multe calculatoare legate in retea si care este intinsa pe o suprafata intinsa, in cazul Internet-ului pe tot globul. Reteaua este alcatuita din multe servere care in general sunt masini UNIX, care pot asigura intr-adevar un multitasking controlat si un multithreading adevarat, spre deosebire de Windows care doar simuleaza doar (foarte bine intr-adevar)aceste lucruri.

In cadrul acestui tip de retea se folosesc anumite protocoale de retea pentru a putea transmite date in cadrul unui asemenea gigant. Se folosesc de asemenea adrese de locatie numite adrese IP (Internet Protocol) cu ajutorul carora serverele de Internet gasesc mult mai usor calculatoarele din retea.

In cadrul acestei retele se foloseste un protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala pentru mai mult de 100 de protocoale diferite dar care au fost inglobate sub aceeasi denumire TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol). Acest protocol cuprinde intre altele si protocoalele de Telnet (Terminal emulation), FTP (File Transfer Protocol), HTTP (Hyper Text Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). Acest protocol a fost elaborat de Ministerul Apararii Nationale din SUA in anii ’70 si are si acum cea mai larga arie de utilizare. Principalele avantaje pe care acesta le prezinta ar fi:

- Independenta de platforma. Protocolul TCP/IP nu a fost conceput pentru utilizarea intr-un mediu destinat unui anumit tip de hardware sau software. A fost si este utilizat in retele de toate tipurile.

- Adresare absoluta. TCP/IP asigura modalitatea de identificare in mod unic a fiecarei masini din Internet.

- Standarde deschise. Specificatiile TCP/IP sunt disponibile in mod public utilizatorilor si dezvoltatorilor. Oricine poate sa trimita sugestii de modificare a standardului.

- Protocoale de aplicatie. TCP/IP permite comunicatia intre medii diferite. Protocoalele de nivel inalt cum ar fi FTP sau TELNET, au devenit omogenizate in mediile TCP/IP indiferent de platforma.

2.1 Retele de tip Client/Server folosesc un calculator separat (server) care lucreaza la nivel centralizat cu toate fisierele si efectueaza serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clientii din retea sunt statii de lucru (workstations) si sunt conectate la server. Clientii sunt reprezentati in general de calculatoare puternice dar pot aparea si calculatoare mai slabe in timp ce Serverul este in genere un calculator foarte puternic, in comparatie cu calculatoarele care urmeaza a fi legate la el, si care este in asa fel configurat incat sa ofere cele mai rapide raspunsuri pentru clientii retelei si pentru a asigura cea mai buna protectie din retea pentru datele critice.

Din cauza ca Serverul trebuie sa poata rezolva simultan mai multe solicitari este necesar ca el sa ruleze un sistem de operare (SO) care sa fie specific destinat acestui lucru: aici se recomanda in general orice SO de tip *NIX cum ar fi Linux, Unix, FreeBSD, dar si altele cum ar fi OS/2 sau Win NT. Acesta nu este tocmai momentul sa intru in detaliile acestor sisteme de operare dar ele folosesc cel mai bine asa numitele protocoale de retea (Subiect car va fi atacat mai tarziu).