Modelarea traficului pe o placă de rețea a unui PC cu ajutorul proceselor stocastice autosimilare

INTRODUCERE

Unul din cele mai avansate domenii a tehnologiilor informationale, ce s-a dezvoltat mult in ultimul timp, este domeniul retelelor de date. Dupa aparitia si dezvoltarea sistemelor de calcul a aparut necesitatea de a transmite rapid informatii de la o statie de lucru la alta si comunicarea intre ele, independent de amplasarea geografica a acestora. Asa au aparut primele retele de calculatoare, ce se dezvoltau spontan si haotic, fara ca masurile de dezvoltare sa fie coordonate la un nivel central standardizat. Dupa ceva timp, marile organizatii de telecomunicatii si tehnologii informationale au stabilit standarde unice pentru proiectarea retelelor de date. Unul din elementele esentiale a retelelor de date este traficul de date. Pe masura cresterii numarului componentelor retelelor de date si dezvoltarii tehnologiilor de comunicatie traficul in retele a devenit un mecanism complex si necesita o monitorizare si modelare minutioasa pentru a asigura calitatea corespunzatoare a intercomunicatiei intre statii terminale.

Modelarea traficului se efectueaza cu ajutorul diferitor instrumente: metode statistice, modele matematice, modele fizice, etc. De cele mai dese ori se capteaza traficul real de pe statii intermediare sau terminale (echipamentele de retea, placa de retea). In alte cazuri pentru a crea unele modele de trafic de date se recurge la simulari artificiale a datelor de trafic, cu scopul de a le modela in diferite consitii.

In ultimul timp traficul se modeleaza, tinand cont de autosimilaritatea datelor in trafic, cu procese stocastice (aleatorii) autosimilare. Aceste analize si modelari sunt una din cele mai noi si promitatoare metode de modelare si ajustare la standarde de calitate, recunoscute international.

I. MODELUL CONCEPTUAL.

1.1 Notiunea de model.

Cunoastem cu totii de la lectiile de geografie globul-macheta al planetei pe care locuim. Cu ajutorul lui am obtinut primele impresii despre forma Pamântului. Pe globul-macheta gasim o informatie ampla: despre continente, oceane, mari, târi, orase, munti etc. Ce reprezinta, totusi, globul-macheta de pe masa noastra?

Globul nu este altceva decât:

1) un corp sferic;

2) sfera este strapunsa de o axa ce trece prin centrul ei si permite de a o roti;ata sferei este notata informatia despre Pamînt (continente, mari, oceane, râuri, munti, orase etc.).

Dar oare Pamântul în realitate e asa? La prima vedere ar parea ca nu. Pe Pamînt cresc copaci, sînt munti înalti, dealuri, vai, iar suprafata sferei, dupa cum vedem, e absolut neteda. Orasele sînt notate pe glob prin puncte, în realitate însa teritoriul oraselor are o configuratie mult mai complicata. Si, în sfârsit, doar în realitate nu

exista o "axa de rotatie" care ar strapunge planeta noastra (ca în cazul globului).

Daca vom privi Pamântul dintr-o corabie cosmica, evident ca parerea noastra va suferi schimbari esentiale. De exemplu, multe lucruri din cauza distantei mari de la care sînt privite si datorita dimensiunilor lor comparativ mici (casele, copacii) nu se vor vedea. În schimb, se vede clar forma Pamântului, configuratia si asezarea oceanelor, continentelor, râurilor mari, muntilor s.a.m.d.

Asadar, putem conchide ca între Pamînt si globul-macheta exista nu numai asemanare, ci si deosebire. Acest obiect (globul) contine o informatie ampla despre planeta Pamînt însa ea e simplificata; globul-macheta fiind micsorat considerabil fata de original. Toate acestea ne permit sa afirmam ca globul nu este altceva decât un model al planetei Pamînt în dimensiuni foarte mici.

Stiintific notiunea de model se defineste ca un sistem care reproduce functiile si proprietatile obiectului (fenomenului) studiat din realitate (ale originalului) în mod simplificat si generalizat cu scopul de a patrunde mai adânc esenta acestuia.

Modelarea are o mare valoare euristica colaterala, prin utilizarea ei putându-se dezvolta spiritul de observatie, capacitatea de analiza, sinteza, creativitatea.

A modela însa înseamna a construi modele, adica a construi un atare sistem simplificat si generalizat al obiectului (fenomenului) ce urmeaza sa fie studiat. Acest sistem reproduce anumite particularitati si functii esentiale ale originalului.