Analiza lexicală a romanului Vetrele fumegă în amurg de Bogdan Stihi

Introducere

Actualitatea temei. În scrierea artistică, în opera literară de orice gen şi spe¬cie, cuvântul e singurul mijloc prin care sânt zugrăvite atmos¬fere şi aspecte, culori si stări, spaţii şi evenimente, situaţii şi caractere. Efectul scontat se obţine nu numai atunci când scrii¬torul ştie să plaseze cuvântul potrivit la locul potrivit, ci mai ales atunci când acel cuvânt, alături de altele, va constitui un tablou verbal vin şi original. Dacă pentru pictarea aceluiaşi apus de soare mai mulţi artişti plastici vor selecta şi potrivi colorile fiecare în felul său, atunci mai mulţi artişti ai cuvântului vor găsi cuvinte şi îmbinări diferite pentru tabloul ver¬bal al aceluiaşi asfinţit.

Ca modalităţi de transpunere a subiectului artistic, descrie¬rea şi naraţiunea, alături de vorbirea directă' şi vorbirea indi¬rectă, constituie un tot întreg opera literară. Autorul, desi¬gur, nu segmentează lucrarea în pasaje după modul de expune¬re,căci aspectul static si cel dinamic al comunicării verbale co¬relează în permanenţă.

Descrierea localităţii solicită informaţii despre aşezarea ei geografică, despre localităţile vecine, despre păduri, lacuri, râuri, munţi, drumuri. Dar deosebirea dintre o descriere artistică a lo¬calităţii si informaţiile seci dintr-o enciclopedie sau dintr-un ghid turistic, fără îndoială, rezidă în scopul acelei camunicări-descrieri: informăm cititorul despre ceva sau îi comunicăm viziunea noastră asupra celor descrise. Descrierile clasice ale unor locuri în care au crescut ,şi au studiat, prin care au călătorit maeştri ai slovei artistice sânt {repetabile: «satul nostru cu Ozana cea 'frumos curgătoare si lim-pede ca cristalul»; «satul Broşteni, ca mai toate satele de munte.», «satul, înghesuit ia încheietura ce¬lor două dealuri, se ajungea streaşină cu streaşină»; «câteva su¬te de case se încălzesc la soare pe malul drept al Nistrului» etc.

In textul artistic, un rol deosebit îl va juca acel cadru na¬tural, în care e plasată lo-calitatea sau clădirea, pe fundalul că¬reia se desfăşoară evenimentele. Descrierea naturii este un examen mai greu pentru cel care scrie o cameră sau o localitate poate fi lipsită de armonie, iar armonia şi poezia naturii trebuie nu numai observate, ci şi reproduse verbal. Fotografia verba¬lă a unui interior, străin sau a unui sat .poate să ne rămână străină şi să ne lase reci, dar descrierea unui colţ de natură, făcută măiestrit, îl va mişca pe orice cititor.

Scopul lucrării constă în abordarea problematicii privitoare la analiza lexicală a testului literar, în special vom face o analiză a elementelor lexicale din romanul „Vetrele fumegă în amurg” de Bogdan Stihi, ceea ce constă drept obiectiv principal în vederea redactării acestei lucrări, deoarece eu consider că analiza lexicală a textului literar este o procedură literară importantă deoarece ne ajută să înţelegem mai bine textul, să desci-frăm mesajul pe vare a vrut să-l transmită autorul scriind acest text.

Conţinutul de bază al tezei: teza este alcătuită din introducere, două capitole, concluzii şi referinţe bibliografice.

Capitolul I

Analiza generală a unui text literar

1.1. Cadrul în care se desfăşoară acţiunea

Cadrul în care se desfăşoară acţiunea poate fi zugrăvit sub diferite aspecte: acelaşi interior poate rămâne neschimbat, subliniindu-se faptul, sau se poate modifica conform circumstanţelor, acelaşi eveniment se poate produce în diferite încăperi. Obiecte¬le ce înconjoară personajele literare, atmosfera, cromatica unui spaţiu sânt inerente prezen-tării unui erou literar«văzut»de au¬tor în toate subtilităţile existenţei sale. Şi dimpotrivă: dacă ase¬menea informaţii vor lipsi, cititorul va înţelege că autorul nu a mizat pe detali-ile respective. Intr-o lucrare de proporţii, este aproape obligatorie descrierea încăpe-rilor în ca-re locuieşte sau;lucrează protagonistul,descriere care, de cele mai multe ori,. se face în strânsă legătură cu starea interioară a eroului sau cu nişte condiţii exterioare de existenţă a lui.

După şablon, descrierea interiorului cere informaţii cu pri¬vire la planul încăperii (uşi, ferestre, tavan, dimensiuni, deta¬lii de arhitectură), obiecte de mobilier (prezenţa/ absenţa, sta¬rea şi calităţile lor speciale), ordinea şi curăţenia (sau lipsa lor), alte obiecte sau caracteristici (covoare, draperii, bibelouri) etc.

Viziunea asupra interiorului descris poate fi a autorului, daca acesta e prezent în comunicarea verbală, sau poate fi a unuia dintre eroi, şi atunci viziunea lui asupra lu-crurilor e alta,pre¬cum alte sânt şi scopurile urmărite.Sentimentul de respect şi afecţiune privesc prin ochii lui Radu Negrescu odaia Vioricăi Vrabie (Aureliu Busuioc, Singur in faţa dragostei):

Era o odăiţă mică, foarte curată, cu un pat înalt numai perle până-n grindă şi o masă acoperită cu muşama înflorată. într-un colţ vreo cinci icoane cu prosop şi can-delă, iar pe pereţi sumedenie de fotografii palide.