Formarea Constiintei Istorice

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Formarea Constiintei Istorice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 85 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Tatiana Coseraru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Romana

Cuprins

1. Umanism
1.1 Contextul socio-politic
1.2 Trăsăturile umanismului
1.3 Umanismul în cultura română
2. Formarea conştiinţei istorice
2.1 Constiinta istorica
2.2 Scrisul
2.3 Istoriografia
2.4 Cronica
3. Marii cronicari ai secolului al XVII-lea şi de la începutul secolului al XVIII-lea
3.1 Cronicari moldoveni
3.2 Cronicari munteni
4. Contribuţia cronicarilor şi a istoriografiei la dezvoltarea limbii române
4.1 Limba română în viziunea marilor cronicari moldoveni
4.2 Contribuţia cronicarilor la dezvoltarea limbii române
4.3 Contribuţia istoriografiei la dezvoltarea limbii române
5. Influenţa latină în stilul cronicarilor moldoveni
6. Din primele cronici...
6.1. Hrisoave
6.2. Arta portretului – Stefan Voda
6.3. Opinii despre tema propusa
7. Grigore Ureche
7.1 Cronica lui Grigore Ureche
8. Miron Costin
8.1 Copilaria în Polonia
8.2 Legăturile cu polonii
8.3 Pribegia in Polonia
8.4 Cronica
9. Ion Neculce
9.1 Pribegia
9.2 Întoarcerea în Moldova
9.3 Cronica lui Neculce
9.4 „O samă de cuvinte”
9.5 Limba
10. Dimitrie Cantemir
10.1 Personalitatea culturală şi literară
10.2 „Istoria ieroglifică”
10.3 „Descrierea Moldovei”
11. Concluzii
12. Bibliografie
13. Materiale din mapa colegilor
13.1 Rebus
13.2 Curent literar - umanism
13.3. Cronicari a). Grigore Ureche
b). Miron Costin
c). Ion Neculce
d). Dimitrie Cantemir
13.4 Contributia cronicarilor la dezvoltarea limbii romane
13.5 Hrisoave
13.6 Arta portretului – Stefan Voda
14. Chestionar

Extras din document

1. UMANISMUL IN CULTURA EUROPEANA

1. 1 Contextul socio – politic

Incepand cu secolul al XIV –lea, in Europa Occidentala incepe o epoca de inflorire economica, sociala si culturala fara precedent, care a fost denumita ulterior prin cuvantul ,, Renastere”. Concurenta dintre doua orase , Roma si Florenta, a generat o impresionanta intrecere creatoare, ceea ce a facut din Italia patria Renasterii. Perioada dintre 1450 – 1550 a marcat in Italia un moment de maxima efervescenta in domeniul artelor,cand papi, regi sau duci isi faceau un titlu de glorie din a incita la palatele si curtile lor pe poeti, pictori, sculptori si arhitecti, pentru ca acestia sub protectia suveranilor, sa isi puna talentul in slujba unui nou ideal, omul. Astfel, in timpul Renasterii, se cristalizeaza un curent natural, umanismul, care se bazeaza pe redescoperirea valorilor Antichitatii.

1. 2 TRASATURILE UMANISMULUI

In sens strict, umanismul reprezinta studiul specializat al umanioarelor, adica al limbii clasice, greaca si latina, precum si a literaturii si filozofiei acestor civilizatii. In sens larg, umanistii sunt animati de idealul omului universal ( uomo universale ) definit ca individ cu o vasta cultura, stapan pe limbile greaca si latina, pe domeniul muzicii si al filozofiei, pe descoperirile stiintei.

Avandu-i ca precursori pe Dante, Petrarca si Boccaccio, umanismul s-a raspandit in Italia, tara de origine, in toata Europa Occidentala. Curentul umanist devine in felul acesta o forma a universalismului cultural, care ii facea pe umanisti sa considere ca alcatuiesc o republica a carturarilor, formata din cetateni ai diferitelor state si popoare. Cei mai multi au doua patrii :L cea in care s-au nascut si ,,Europa”. Calatoriile dintr-o tara in alta si corespondenta intensa intre ei, in spiritul unei remarcabile solidaritati de breasla, explica rapida difuzare a umanismului in intreaga Europa.

Cei mai importanti reprezentanti ai curentului umanist sunt Pico della Mirandola, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarotti, Niccolo Machiavelli (in Italia ), Erasmus din Rotterdam (in Olanda), François Rabelais, Michel de Montaigne (in Franta), Thomas Morus si Francis Bacon (in Anglia), Nicolaus Cusanus (in Germania).

1. 3 UMANISMUL IN CULTURA ROMANA

In tarile romane, dezvoltarea umanismului a fost determinata de influenta ideilor europene, fiindca la noi nu au existat in Evul Mediu conditii prielnice pentru un curent cultural propriu. In acesta epoca, purtatorii ideilor umaniste sunt principi, boieri sau carturari care au invatat in scolile din strainatate. Limba de cultura a Evului Mediu romanesc nu a fost nici latina, nici greaca, ci limba slavona, limba a bisericii, in care s-au tradus carti religioase, nu si laice. Lipsind o traditie de cultura clasica, umanismul romanesc reprezinta o adaptare a ideilor umanismului european la contextul social – politic si cultural local.

Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania, in mediile maghiare si germane. Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus, provenit dintr-o familie de romani. Operele sale istorice si literare sunt scrise in limba latina. Avand meritul de a folosi izvoare antice, el este cel dintai care afirma originea comuna latina a romanilor.

In Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domnitor calatorit prin Italia, Franta si Germania, intemeiaza o Schola latina la Cotnari si este cel dintai care a dorit sa racordeze cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale. In Tara Romaneasca un lucru similar l-a incercat voievodul Petru Cercel.

Legaturile domnilor nostri cu principii umanisti occidentali s-au datorat necesitatilor istorice care vizau o incipienta comunitate de spirit european. Personalitatile de marca ale curentului umanist se vor afirma abia in secolul al XVII – lea, prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Miron Costin. Umanismul lor nu este inca umanismul Renasterii, ci ecoul tardiv al acesteia, mediat prin scolile iezuite din Polonia, unde cei doi boieri au studiat. Idei umaniste apar, de asemenea, in scrierile lui Udriste Nas turel, Nicolae Milescu si Constantin Cantacuzino.

Cel mai important umanist roman este Dimitrie Cantemir, primul nostru spirit de talie europeana. Inzestrat cu o cultura enciclopedica, cunoscator a numeroase limbi, Cantemir reprezinta expresia lui uomo universale (omul universal) : istoric, geograf, orientalist, etnograf, autor de eseuri si tratate in limba latina, romana, rusa, turca. El este un stralucit precursor al corifeilor Scolii Ardelene.

1. Formarea conştiinţei istorice

2.1. Conştiinţa istorică se naşte din încercarea de a construi identitatea unui popor, a unei naţiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naţiuni. Câteva dimensiuni specifice acestei raportări sunt: situarea în timp şi în spaţiu, evenimentele istorice, limba, cultura şi civilizaţia, mentalităţile.

Incepând cu secolul al XVI-lea, preocupările privitoare la felul în care românii se înscriu în cursul istoriei apar în documente scrise în limba slavonă. Acest interes se dezvoltă datorită contactelor pe care cei preocupaţi de formaţia lor intelectuală încep să le aibă cu alte culturi şi alte civilizaţii. Primul român care afirmă, în lucrarea sa Hungaria (1536), scrisă în limba latină, originea romană şi unitatea limbii şi a poporului român este savantul umanist Nicolaus Olahus.

Fisiere in arhiva (1):

  • Formarea Constiintei Istorice.doc