Analiza comparativă a calculatoarelor personale comercializate în România

În societatea actuală cu greu se mai găsește o persoană care să nu dispună de un dispozitiv electronic personal, indiferent dacă acesta este un calculator, laptop, smartphone sau orice alt tip de sistem computerizat. Deși, acum zeci de ani, deținerea unui calculator era considerat un semn al avuției, doar persoanele cu un anumit statut social dispunând de un asemenea lux, cu timpul, datorită concurenței apărute pe piață, acestea se regăsesc acum în majoritatea locuințelor.

Calculatorul a fost primul care a reușit să se impună in domeniul electronic, acesta putând fi folosit atât pentru treburile personale, cât și la locul de muncă. Odată cu apariția calculatorului productivitatea muncii a fost într-o continuă creștere, domeniile de aplicare a acestuia fiind nelimitate.

Ascensiunea puternică a pieței calculatoarelor a dus la dezvoltarea unui amalgam de aplicații pentru acesta, cum ar fi programe de prelucarare a textelor și de editare a pozelor și a videoclipurilor, crearea de jocuri video sau, ceea ce mulți consideră a fi cel mai important, crearea de tehnologii care să permită oamenilor de știință să simplifice operațiunile de cercetare, facilitându-le procesul de lucru.

Mai târziu, odată cu avansarea în domeniul tehnologic, producătorii au realizat că acesta este un domeniu cu un potențial nelimitat, astfel că au trecut la pasul următor: calculatoare portabile (laptopuri). Încetul cu încetul aceștia au realizat că mai mare nu înseamnă neapărat mai bine, integrând astfel componente mai avansate într-un ambalaj mai mic și mai atractiv.

Lucrarea de față vine în ajutorul consumatorilor, realizându-se o analiză comparativă care să le ofere o privire în ansamblu, lămurind câteva din problemele întâmpinate în procesul de alegere. Avănd în vedere oferta diversificată care este pusă la dispoziție clienților, concurența în domeniu fiind una dintre cele mai acerbe, dificultatea întâmpinată în momentul achiziției este una de înțeles.

Un alt incovenient care poate apărea în momentul achiziționării unui calculator poate fi lipsa cunoștințelor în domeniu, în cadrul lucrării abordându-se și problema evaluării fiabilității componentelor și sistemelor.

Capitolul I

Prezentarea generală a calculatorului personal

1.1 Istoria calculatorului personal

În anul 1642 are loc începutul unei noi ere, matematicianul si filozoful francez Blaise Pascal inventând primul calculator mecanic. Acesta putea fi folosit pentru adunarea și scăderea numerelor întregi.

Mașinăria acestuia era a fost realizată dintr-o serie de roți dințate, fiecare dintre acestea fiind alcătuite dintr-o serie de 10 dinți, numerotați de la 0 la 9, având disponibilă o fereastră fixă prin care se puteau vedea cifrele.

La începutul secolului 19, mai exact în anul 1804, un inventator de origine franceză, Joseph Marie Jacquard, crează un aparat destinat pentru conducerea războiului de țesut. În vederea înregistrării informațiilor erau folosite un set de hârtii care erau perforate special. Jacquard a vrut să demonstreze cu această invenție că dacă hârtiile cu informații reușesc să se îmbine în aceeași ordine cu desfășurarea instrucțiunilor, mecanizarea războiului de țesut va putea fi obținută. Astfel, programarea instrucțiunilor a rămas o etapă reprezentativă în dezvoltarea computerului modern.

18 ani mai târziu, în anul 1822, inventatorul și matematicianul britanic Charles P. Baddage a realizat un aparat universal pentru proiectarea calculelor, acesta dispunând de o memorie mecanizată pentru înregistrarea rezultatelor. Societatea Astrologică Regală a hotărât să susțină această lucrare, motivul principal fiind perfecționarea acesteia. Baddage reușește în anul 1834 să producă o mașinărie de calcul analitică care prezenta îmbunătățiri semnificative față de prima. Chiar dacă pentru funcționarea mașinii era nevoie doar de energia a șase motoare cu aburi și avea o suprafață egală cu cea a unui teren de fotbal, această învenție permitea calcule matematice și logaritmice până la a șasea zecimală.

La mijlocul secoulului, în anul 1850, filosoful și matematicianul de origine engleză, George Boole, reușește să demonstreze faptul că răspunsurile la problemele matematice pot fi simplificate, răspunzându-se la întrebări cu afirmativ sau negativ. Acesta a implementat un sistem binar, utilizând cifrele 1 și 2. Cifra 1 reprezenta răspunsul afirmativ al întrebării, iar cifra 2, răspunsul negativ. Principiul dezvoltat de Boole a stat pentru o bună perioadă de timp la baza funcționării unei diversități de platforme ale calculatoarelor.

Sfârșitul secolului l-a avut în prim plan pe Herman Hollerith, un statistician si inventator american, care în anul 1880 inventează un tabulator electromecanic al cărui scop era catalogarea statisticilor.

John Atanasoff și Clifford Berry, doi fizicieni de origine americană, reușesc în anul 1939, la Colegiul de Stat din Iowa, reușesc să pună la punct primul calculator electronic digital din lume, căruia hotărăsc să îi pună numele Atanasoff-Berry-Computer(ABC). Deși acesta reușea să efectueze operații algebrice liniare, fiind primul dispozitiv de acest gen pus la dispoziție oamenilor, acesta nu a generat un interes foarte mare în domeniul științific.

În anul 1941, un inventator de origine germană, Konrad Zuse inventează prima mașină universală de calcul din Germania, deși aceasta era o forță activă în cel de-al doilea război mondial. Deși Zuse nu auzise niciodată de George Boole, mașinăria elaborată de el funcționa pe același principiu propus de inventatorul englez.