Monografie - Sistemul Bancar al Austriei

Acuzate in permanenta ca nu sunt decat o „povara“ economica a Uniunii Europene, iata ca tarile Europei de Est si-au schimat statutul de cenusarese, cel putin in ceea ce priveste sistemul bancar. Dupa o lunga perioada de incercari si transformari, piata de profil isi continua linia ascendenta, motiv pentru care bancile internationale isi consolideaza pozitia in aceasta zona, prin noi achizitii sau fuziuni.

Institutiile financiare din Austria, Italia si Belgia sunt cele mai agresive in statele foste comuniste. De altfel, bancile austriece detin aproape o treime din piata respectiva, aproape dublu fata de ocupanta locului 2, Italia. Aceasta implicare a bancilor straine nu poate fi decat pozitiva, pentru ca prin aceste achizitii in sistemele bancare din Europa Centrala si de Est s-au injectat si tehnici, procedee sau servicii profesioniste. Erau de neconceput revitalizarea si transformarea sistemelor bancare din aceasta zona fara expertiza occidentala

Austria este tara care asigura in cea mai mare masura finantarea externa a tarilor din regiune, ce acopera peste 40% din necesarul de fonduri externe din Bosnia si Hertegovina, Croatia, Serbia si Slovacia si peste 30% din cel al Romaniei. Datele FMI indica o expunere a bancilor austriece echivalenta cu aproape un sfert din activele bancare din Austria, cea mai mare din Europa Occidentala

Sistemul bancar austriac este structurat pe 2 nivele :

- Primul nivel reprezentat de Banca Nationala a Austriei (Österreichische Nationalbank) ;

- Al doilea nivel reprezentat de celelalte institutii finaciar bancare ;

Banca Nationala a Austriei (Österreichische Nationalbank), initial infiintata la data de 2 ianuarie 1923, dar preluata de catre German Reichsbank in 1938, a fost restabilita pe 3 iulie 1945. Banca este o corporatie cu un capital al actiunilor fixat de lege la 150 de milioane de dolari, 50% din actiuni sunt detinute prin lege de govern. Banca centrala si banca de emisiune, aceasta pastreaza puterea de cumparare si valoarea monedei austriece in conditiile unor monede straine stabile si controleaza tranzactiile externe care influenteaza balanta de plati externe.De asemenea fixeaza rezervele necesare pentru institutiile de credit.

Sistemul bancar austriac include :

- banci cu capital de stat (joint-stock banks);

- banking houses ;

- banci private (private banks);

- banci de economii postale (postal saving banks);

- banci de economii private (private savings banks);

- banci ipotecare (mortgage banks);

- building societies;

- institutii de cooperative de credit specializate.

Principalele banci austriece sunt:

- Österreichische Nationalbank, ca banca de emisiune ;

- Raiffeisen Zentralbank Österreich AG;

- Erste Bank der Österreichischen Sparkassen AG;

- Bank Austria-Creditanstalt AG preluata de Unicredito Milano;

- Hypo- Landesbank Steiermark AG

Cele mai importante institutii de credit sunt banci comerciale cu capital de stat, cele mai mari 2 banci fiind Creditanstalt-Bankverein si Österreichische Länderbank, nationalizate in 1946; actiunile, reprezentand 40% din capitalul nominal al celor 2 banci, au fost vandute sectorului public in 1957.

La 12 ianuarie 1997, partenerii coalitiei,dupa lungi si intensive negocieri, au fost de accord sa vanda partea de credit a Bankverein Bancii Austriei, aflata in posesia indirecta a statului, care este dominat de partidul superior al coalitiei, si anume Partidul Social Democrat ( Social Democratic Party - SPO). Aceasta vanzare a dus la creearea unui gigant finaciar si industrial in Austria, care va detine in jur de un sfert din averile tuturor institutiilor financiare. Fondul Monetar International relateaza in 2001 ca depozitele monetare si la cerere—un ansamblu cunoscut sub denumirea de M1—erau egale 52.9 miliarde dolari. In acelasi an, M2—un ansamblu egal cu M1 la care se adauga depozitele de economii, depozitele pe termen scurt si fondurile mutuale de piata monetara—erau de 171.2 miliarde dolari.

Un decret special a Imparatesei Maria Teresa (1 August 1771) a fost prevazut pentru stabilirea unei burse in Viena. De la jumatatea secolului XIX pana la inceputul Primului Raboi Mondial, a fost principala piata de capital a Europei Centrale si de Est si din 1918 pana in 1938, a avut o importanta internationala continua ca si piata de echitate pentru natiunile nou infiintate originare primei monarhii. Schimbul se realizeaza de asemenea in 5 certificate de investitii austriece si 7 straine. Indexul Comercial Austriac s-a majorat in ultimii ani, crescand de la 8.71% in 2002, si ajungand la o rata medie de crestere de 10.15% in ultimii 5 ani.

Timp de multi ani, apartenenta sectorului privat in sistemul bancar austriac a fost mai mult exceptia, decat regula, acordand o mare importanta sectorului public si “lipsei de apartenenta” de fapt in sectorul de economii si imprumuturi si in cooperativele de credit. Drept consecinta, problema posesiunii straine a bancilor cu greu a jucat un rol semnificativ in Austria. Politica de a tine departe competitorii straini, mult timp practicata, fie prin bariere regulatoare sau prin conditii de piata “neatractive” a exacerbat lipsa de interes a bancilor straine in piata financiara a Austriei. Incepand cu anii 1990, apartenenta la stat precum si influenta guvernului asupra sectorului bancar au fost in van. Structura posesiunii sistemului bancar austriac este intr-un proces desavarsit de innoire.

Liberalizarea circuitelor capitale si participarea Austriei in Domeniul Economic European au facilitat cu success accesul bancilor straine la piata austriaca.La mijlocul anilor 1990, bancile straine au achizitionat pentru prima data actiuni substantiale ale marilor banci din Austria; tot pentru prima data, investitorii straini au introdus licitatii pentru una din cele mai mari banci programata sa fie privatizata. In prezent, vreo 125 de banci straine sunt prezente pe piata austriaca, intr-o forma sau alta. Majoritatea marilor banci europene opereaza in prezent in Austria. Fara indoiala, prezenta bancilor straine constituie o mare competitie pentru piata financiara austriaca, relativ ingusta. O particularitate importanta in aceasta dezvoltare este recenta achizitie a capitalului de echitate in institutiile de retail banking (Schoeller, BAWAG, si indirect OVAG). Asta inseamna ca influenta straina se imprastie de la initialele segmente de afaceri, mai degraba specializate (afaceri straine si interbancare) la piata de retail.