Ajutorul de șomaj - forma a protecției sociale în România

INTRODUCERE

Pentru a aplica normele sociale, a fost nevoie, în decursul timpului, de realizarea unui instrument necesar reglementării raporturilor dintre individ şi societate. Norma juridică apare ca instrumentul de aplicare precisă, sub forma legilor, a tuturor dezideratelor umane: ordine, dreptate, securitate.

Drepturile omului sunt respectate în măsura în care sunt cunoscute şi în măsura în care sunt însuşite. Este necesar ca oricare individ să conştientizeze existenţa propriilor drepturi şi să respecte drepturile celuilalt.Societatea la rândul ei prin politica pe care o duce ar trebuii să creeze şanse egale fiecaruia, dându-le posibilitatea de a trăi şi a-şi conduce propriul destin prin intersecţii de legi şi norme sociale care să producă acel efect de bunăstare întregii populaţii. Statul este obligat să elaboreze şi să aplice o politica naţionala de dezvoltare, care ar da posibilitatea creşterii constante a bunăstării întregii populaţii, a tuturor indivizilor fără nici o discriminare.

În prezent acţiunile de protecţie socială vizează mai multe domenii în care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sănătatea, instruirea şi educaţia, cultura, condiţiile de odihnă şi recreare, mediul social-politic, într-un cuvânt, condiţiile sociale de trai. Protecţia socială este concepută pentru asigurarea unui standard de viaţă la nivelul minimei decenţe pentru toti oamenii, indiferent de mijloacele de care aceştia dispun.Există mai multe categorii de persoane care cer protecţia socială: protecţia şomerilor, protecţia handicapaţilor, protecţia copilului şi a tinerilor, protecţia socială complementară ( protecţia socială în caz de deces, incapacitatea de muncă, boală profesională ).

CAPITOL I

ŞOMAJUL.DEFINITII.CARACTERISTICI.CAUZE

Notiunea de şomaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.

Şomajul este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata şi se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.

Şomajul, alături de inflaţie, candidează la postul de cel mai grav aspect negativ al societăţii. Şomajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industrială, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale îşi micsorau producţia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau şomeri.

Problema şomajului şi a eliminării acestuia s-a pus cu acuitate după Marea Depresiune Economică din perioada 1929 – 1933 şi mai ales, după 1949 când multe ţări au introdus chiar în legislaţii obligaţia guvernului de a menţine un nivel înalt şi stabil de utilizare a forţei de muncă.

Şomajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si apariţia sentimentelor de alienare şi excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor.

La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul.Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.