Aspecte și Metode de Observare și de Diminuare a Violenței la Ciclul Gimnazial

INTRODUCERE

Creşterea fără precedent a cazurilor de violenţă din şcoli sub orice formă ar fi ea (verbală, fizică etc.) este un motiv de îngrijorare pentru toţi factorii implicaţi în procesul de educaţie. Cauzele comportamentului agresiv al copiilor şi adolescenţilor sunt multiple.

Majoritatea celor implicaţi cred că şcoala are cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor valori civice şi socio-profesionale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenţa, comportamentul activ, cultura civică, spiritul de competiţie, formarea culturală, succesul. Având în vedere toate aceste aspecte pot afirma că sursa violenţei din şcoli nu este reprezentată de valori promovate aici sau în modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor.

Familia apare în viziunea sociologilor drept păstrătoare a unor valori etico-morale fundamentale precum adevărul şi respectul, compasiunea şi generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind învăţate din familie. Oare cum va putea sau va reuşi societatea românească, care se află ea însăşi în plin proces de tranziţie, să diminueze considerabil aspectele violenţei din mediul şcolar. În primul rând, trebuie să conştientizăm dimensiunile acestui fenomen şi efectele sale negative asupra comportamentului copiilor (evident, alături de alte cauze). Rezolvarea problemei „violenţa şcolară” nu se poate realiza decât prin efortul comun al tuturor factorilor implicaţi în educaţie, cei mai importanţi fiind şcoala şi familia.

Parteneriatul familie-şcoală are, în acest context un rol foarte important şi specialiştii aplică permanent diferite modalităţi de colaborare a profesorilor cu familiile elevilor din dorinţa de a fi cât mai apropiaţi şi cât mai implicaţi: şedinţe cu părinţii într-un cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influenţei exercitate de diferiţi factori, lecţiile şi serbările ţinute în faţa părinţilor permit familiei să vadă manifestările elevilor, rezultatele muncii lor, trăirile şi comportamentul acestora; aceste activităţi sunt permanent urmate de analize bazate pe discuţii sincere, stimă, cointeresare în obţinerea eficienţei maxime în educarea viitorului adolescent.

Profesorul va căuta permanent să înţeleagă care sunt motivele pentru care unii dintre copiii din ciclul gimnazial au înclinaţii spre violenţă faţă de ceilalţi colegi ai lor şi vor fi mereu atenţi la mediul familial şi social din care provine copilul. Încă de la cele mai fragede vârste, elevii trebuie să înţeleagă că libertatea reprezintă atributul cel mai de preţ al omului şi prin urmare va trebui să îşi poate alege singur conduita. Va trebui să respecte regulile grupului în care a intrat, clasa.

Actualitatea temei

Problematica copiilor ce au înclinaţii spre violenţă de orice fel reprezintă o categorie a populaţiei aflată într-o poziţie evident dezavantajată faţă de alte categorii sociale şi constituie o temă de actualitate în România atât pentru profesioniştii ce activează în domeniul ştiinţelor sociale cât şi pentru toţi cei implicaţi. Această problematică va putea fi diminuată numai prin efortul comun al actorilor sociali interesaţi de soluţionarea acestei probleme din perspectiva multiaxială-socială, psihologică, juridică, educaţională, pedagogică şi familială.

În lucrarea mea de licenţă am abordat tematica violenţei şcolare la clasele I-IV având copilul elev în acel stadiu al procesului de învăţământ. În actuala lucrare de disertaţie pe care o voi realiza doresc să analizez care a fost evoluţia din punct de vedere social a colegilor de clasă ai copilului meu care au manifestat diferite forme de violenţe în primii lor ani de şcoală.

Am considerat că este oportun să folosesc de această dată metoda observaţiei după ce în prima lucrare am realizat partea aplicativă cu sprijinul chestionarului social adresat părinţilor acestor copii. Atunci am putut să concluzionez că familia joacă un rol deosebit de important în viaţa copiilor la acel început de drum. În prezent lotul subiecţilor sunt elevi în ciclul gimnazial, au deja propriile lor opinii, fac propriile lor alegeri şi după caz, unii dintre aceştia au permanent sprijinul familiilor lor sau alţii caută sprijin şi suport în societate.

Un argument important care demonstrează actualitatea acestei teme, se bazează pe faptul că această problemă, este una dintre cele mai acute nu numai în domeniul protecţiei copilului şi al familiei dar şi în viaţa socială a comunităţii în general.

Obiectivele lucrării - Această cercetare vizează următoarele obiective:

 Evidenţierea particularităţilor specifice situaţiilor în cazul copiilor care sunt violenţi cu colegii lor şi cu cei din jur (familie, societate), a integrării lor sociale şi a capacităţii acestora de a depăşi situaţiile dificile pe care ei înşişi le creează;

 Observarea atentă din punct de vedere social a problemei legată de protecţia socială a acestor copii în dorinţa de a crea mijloace moderne de consiliere şi sprijin.

Cuprinsul lucrării

Lucrarea este structurată pe un număr de trei capitole pe care le-am abordat în felul următor:

Capitolul I – este partea lucrării mele în care am analizat problematica violenţei şcolare din punct de vedere teoretic cu tot ceea ce presupune aceasta: noţiuni generale definite de specialiştii implicaţi în procesul de educaţie al tinerei generaţii, implicarea familiei şi nu în ultimul rând voi încerca să evidenţiez felul în care societatea sprijină şi consiliază pe cei ce se confruntă cu problematica violenţei şcolare.

Capitolul II - în urma detalierii aspectelor teoretice din primul capitol, în această parte a lucrării mele de disertaţie voi arăta care este „Aria şi metodologia” pe care l-am folosit pentru a realiza partea practică.

Capitolul III - include partea de cercetare practic-aplicativă prezentând analiza şi interpretarea datelor obţinute cât şi concluziile generale ce se desprind cu privire la problematica vizată, anexele şi referinţele bibliografice care le-am utilizat în această lucrare.

Pentru aceasta mi-am stabilit următoarele ipoteze :

1. Dacă familiile copiilor ce au înclinaţii de comportament agresiv faţă de colegii şi prietenii lor, s-ar implica mai activ din punct de vedere social, atunci aceştia ar relaţiona mai uşor cu cei din jur şi aceste aspecte pot fi diminuate ;

2. Dacă copiii aflaţi în dificultate din cauza problemelor lor de comunicare au fost respinşi de familiile lor, atunci există un risc crescut de creştere al aspectului violenţei lor şcolare faţă de societatea în care trăiesc.

Având în vedere cele enunţate anterior consider că această temă v-a aduce o contribuţie importantă a problematicii sociale complexe pe de o parte şi asupra modalităţilor de soluţionare a acestor probleme în practica asistenţială, pe de altă parte.