Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 4325
Mărime: 39.14KB (arhivat)
Publicat de: Iustinian Rus
Puncte necesare: 7
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Cuprins

  1. 1. Introducere
  2. 2. Scurt istoric al S.C PRODLACTA S.A.
  3. 3. Obiect de activitate
  4. 4. Situatia capitalului si situatia financiara a societatii
  5. 5. Relatii contractuale si concurentii
  6. 6. Concluzii

Extras din proiect

1. INTRODUCERE

Brasov, este resedinta si cel mai mare municipiu al Judetului Brasov,Romania.Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 284.596 locuitori,fiind unul dintre cele mai mari orase din tara( totusi in scadere in ultimele doua decenii datorita exodului sasilor si a reducerii activitatiilor industriale).Conform ultimelor estimari oficiale ale Institutului National de Statistica,populatia municipiului Brasov era,la 1 Ianuarie 2009, de 278.048 locuitori.

Municipiul Brasov, resedinta judetului, se afla in centrul tarii,in depresiunea Brasovului, situat la o altitudine medie de 625 m, in curbura interna a Carpatilor, delimitat in partea de S si SE de masivele Postavaru care patrunde printr-un pinten (Tampa),in oras si Piatra Mare,la 161 km de Bucuresti. Treptat, in procesul de dezvoltare, Brasovul a inglobat in structura sa satele Noua, Darste, Honterus (astazi cartierul Astra) si Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetatii) si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar inglobeaza in structura sa varful Postavaru. Prin inglobarea in structura sa a varfului Postavaru,Brasovul este orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romania.

O importanta parte a economiei brasovene se bazeaza pe servicii, constructii, si industria usoara.

Dezvoltarea industriala a Brasovului a inceput in perioada interbelica, atunci cand aici a fost infiintata fabrica de avioane I.A.R (1925).Aceasta a produs primele avioane romanesti, folosite in timpul celui de-al doilea razboi mondial impotriva Uniunii Sovietice.O data cu terminarea razboiului si venirea armatei rusesti in Brasov, fabrica a fost desfiintata si transformata in uzina de tractoare, iar utilajele si echipamentul au fost confiscate, luand integral drumul Uniunii Sovietice. Astazi, fabrica de avioane IAR functioneaza langa Ghimbav, producand elicoptere Puma, dupa standarde europene.

In perioada comunista s-au remarcat doua mari intreprinderi: Uzina Tractorul, ce a produs diferite modele si tonaje de tractoare, şi Intreprinderea de Produse Cosmetice Nivea,firma care a monopolizat intreg Orient Apropiat si Europa Estica datorita raportului calitate/pret. „Beiersdorf” a fost prezenta in Romania inca din 1906, mai precis, de cand compania „Samy Hornstein” din Bucuresti devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. In 1949, fabrica „Nivea” din Brasov a fost nationalizata, iar directorul ei, Tarţia Vasilică, a suferit tortura aplicata de autoritatile de represiune brasovene, dupa care a fost trimis in temnita la Aiud. Datorita faptului ca, dupa razboi, firmei germane i-a fost confiscata marca, chestiune reparata abia in 1997, in urma unui proces, Nivea Brasov a detinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui ssu. Firma brasoveana nu mai exista astazi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Si alte companii straine si-au deschis laboratoare si centre de productie in Brasov de curand (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

In ceea ce priveste industria alimentara, Brasovul are o veche traditie a fabricilor de bere, incepand cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Darste si terminand cu „Aurora” de azi. Este de mentionat si vechea fabrica de ciocolata „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continua sa produca dulciuri. Mai amintim fabrica de panificatie „Postavarul” si fabrica de produse lactate „Prodlacta”.

2. Scurt istoric despre S.C. PRODLACTA BRASOV S.A.

In anul 1900, comerciantul danez Alfred Jensen cumpara imobilul de pe strada de Mijloc 33 si pune bazele fabricii de procesare a laptelui,„Laptaria lui Jensen”,prima din Tarile Romane.

In 1902,laptaria impreuna cu datoriile si proprietatile sale este preluata de catre cooperativa de productie a laptelui, cunoscuta sub denumirea de Molkerei Genossenschaft.

In 1910, este ales un nou presedinte,in persoana lui Dr. Alfred Toush.

In anul 1912, se deschide un nou magazin in strada Hircher 19.

In 1926, se vinde cladirea mare a fabricii din strada de Mijloc 33 si se construieste pe locul ramas din curte, o fabrica mai mica,dar dotata modern (in care astazi functioneaza unitatea2).De asemenea se deschide si un nou magazin in strada Poarta Schei nr 4.

In anul 1931,compania se inregistreaza la Registrul Comertului sub numarul 2836,sub conducerea lui Haltrich Josef.

In 1934, se deschide primul magazin in Bucuresti in strada Campineanu nr 9.

In 1935, se deschide un al doilea magazin in Bucuresti pe strada Basarabia nr9, si se infiinteaza noi centre de colectare in localitatea Prejmer (Brasov).

In 1948, este nationalizata si trecuta in proprietatea statului sub denumirea de Romlacta SA.Se deschide un nou magazin in Brasov pe strada Lunga nr 24.

In anul 1955, prin HCM 537/07.04.1955, se reorganizeaza sub numele de Intreprinderea de Colectare si Industrializare a Laptelui Brasov.Se construieste noua fabrica in strada Atanasiu nr2 (actuala Ecaterina Teodoroiu 5),in care functioneaza pana in anul 1982.

In 1980, se inchide pana in 1998 fabrica din moeciu.

In 1982, se dezafecteaza fabrica veche si se pun in functiune in noua cladire noi linii tehnologice.

In 1990, 27 decembrie ICIL Brasov se reorganizeaza in baza legii 31/1990 in societate comerciala cu capital de stat sub denumirea de PRODLACTA SA.

In anul 1995, se privatizeaza prin metoda MEBO.

Preview document

Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 1
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 2
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 3
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 4
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 5
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 6
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 7
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 8
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 9
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 10
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 11
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 12
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 13
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 14
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 15
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 16
Calitatea vieții de muncă în cadrul - SC Prodlacta SA - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Calitatea Vietii de Munca in Cadrul - SC Prodlacta SA.doc

Alții au mai descărcat și

Război informațional

Razboiul mediatic este nou aparut în marele cadru al razboaielor informationale ( razboiul informational, razboiul psihologic, razboiul electronic,...

Diagnoza Instituțională a Fenomenului Mobilității Forței de Muncă Românești în Spațiul European

Migratia internationala este un fenomen relativ nou pentru România contemporana si probabil abia perioada de dupa 1998 începe sa defineasca...

Teorii Privind Rolul mass-mediei în Societate

Lui Harol Laswell i se datoreaza schema clasica a comunicarii: "Cine ?; Ce spune ?; Prin ce canal ?; Cui ?; Cu ce efect ?" , reductibila la...

Cuba

Cuba este o tara formata dintr-o singura insula mica cu suprafata de 110,860 Km² situat între marea Caribica si Ocenul Atlantic. Climatul tarii...

Legea de stat și recunoașterea proprietății în România rurală

Titlurile de proprietate iau diferite forme de la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in legea engleza detinerea de drepturi de...

Teoria Schimbului

Teoria schimbului reprezinta tranzactionarea muncii,resurselor si serviciilor,sau chiar a persoanelor si cuvintelor in societate. Karl...

Ai nevoie de altceva?