Cuprins
- ABSTRACT
- INTRODUCERE.4
- CAP I CONCEPTUL DE IPOTEZĂ.5
- 1.1 DEFINITII ALE IPOTEZEI ȘI ANALIZAREA DIMENSIUNII ACESTEIA.5
- 1.2CLASIFICAREA IPOTEZELOR .10
- CAP II IMPORTANȚA UTILIZĂRI IPOTEZEI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ.13
- CONCLUZII.15
- BIBLIOGRAFIE.16
Extras din proiect
ABSTRACT
Structura referatului include: introducere, două capitole , concluzii generale, bibliografia din 7 titluri și 16 pagini. Ca și cuvintele cheie am folosit în proiect: ipoteza,cercetarea științifică,conceptul de ipoteză,dimensiunile ipotezei. Scopul şi obiectivele referatului se referă la investigarea . Iar gradul de noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă din insuficienta cercetare a modului in care este vazută ipoteza intr-un context ce se refera la cercetarea științifică.
Mai detaliat putem spune că scopul cercetării date este investigarea conţinutului şi dimensiunilor ipotezei,în vederea stabilirii importanței acesteia în cercetarea științifică și este realizat în baza următoarelor obiective:
- însuşirea materialului bibliografic de specialitate pe tema ipotezei și a importanței acesteia în cercetarea științifică;
- analiza teoretico-metodologică a conceptelor-cheie ale obiectului de studiu.
INTRODUCERE
Ipoteza este importantă în orice cercetare științifică deoarece are rolul de testare și verificare a unei teorii.O ipoteză presupune o gândire inventivă care pornind de la o idee să dezvolte un argument. Se pot construi ipoteze prin explicarea provizorie a unor fapte ,destinate unei verificării ulterioare. De-a lungul unei cercetări, ipotezele obțin un grad de precizie tot mai mare pe măsură ce studiul se desfășoară. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române din 1998, care dă o definiție cuvântului ipoteza,aceasta reprezintă o:” presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite (legături între) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor, la cauza sau la mecanismul intern care le produce; presupunere cu caracter provizoriu, formulată pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuiției, impresiei etc. Pentru ca o ipoteză să fie validă,trebuie să îndeplinească simultan 10condiții:să fie generală,complexă specifică,determinată,falsificabilă,testabilă,predictibilă,comunicabilă, reproductibilă și utilă.
S.Chelcea subliniază ca ipotezele trebuie să se fondeze pe fapte reale, să fie verificabile (să utilizeze concepte operaţionale), să fie specifice (să nu se piardă în generalităţi) şi să fie “cu adevărat îndrăzneţe”.
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE IPOTEZĂ
1.1 DEFINIȚII ALE IPOTEZEI ȘI ANALIZAREA DIMENSIUNII ACESTEI
Ipoteza reprezintă o formă specifică a gândirii științifice care dă posibilitatea trecerii de la cunoașterea faptelor la cunoașterea legilor de producere a acestor fapte. Așa cum preciza Theodore Caplow (1970, 119), „o ipoteză este enunțul unei relații cauzale într-o formă care permite verificarea empirică“.
Etimologic, termenul de „ipoteză“ derivă din limba greacă veche: termenul de „hupothesis“(echivalent al celui din limba latină „suppositio“), desemnând acțiunea de punere (thesis, these)dedesubt (hupo). A se vedea în acest sens Dicționarul limbajului filosofic al lui Paul Foulquié și Raymond Saint-Jean (1962). Uneori se consideră că termenul ar deriva din grecescul „hypo“și „thesis“ (poziție). Este vorba de altă transliterație. Prepoziția „hypo“ a intrat în vocabularul curent și în terminologia de specialitate (chimie, medicină etc.), desemnând un grad mai redus a ceea ce semnifică termenul cu care se asociază (de exemplu: hiposulfat, hipotensiune ș.a.m.d.).În această accepțiune se folosește și în sociologie: „hipo-teză înseamnă de fapt că e vorba desubteză“ (Stahl, 1974, 70).
Bibliografie
1. Andrei Marga- Curs Teoria argumentării şi metode de cercetare ştiinţifică-, Universitatea Babeş-Bolyai, 2008,p.52
2. Jonathan Grix- Demistificarea cercetării postuniversitare ,CARTE ÎN FORMAT ELECTRONIC,PDF SECURED,p.71
3. KARL R. POPPER-Cunoașterea și problema raportului corp-minte,O pledoarie pentru interacţionism,editată de M. A. Nottumo, EDITURA TREI,, 1997 pentru prezenta versiune românească,p.28
4. Karl R .Popper- Logica cercetării, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, pag 247
5. Ronald F. King/STRATEGIA CERCETĂRII:Treisprezece cursuri despre elementele ştiinţelor sociale,Trad de Adriana Groza,Editura Polirom,Iași,2005 ,p 16
6. Septimiu Chelcea-Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice, Bucureşti, 2003,Editura comunicare.ro, p. 50
7. ŞTEFAN NEMECSEK- RAŢIONALITATEA ŞTIINŢIFICĂ POPPERIANĂ,Editura Realitatea Românească,Hunedoara,2010,p.41
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ce Este Ipoteza.docx