Comportamentul Infracțional în Legatură cu Consumul de Alcool și Alte Droguri

I. Preliminariile teoretico-metodologice

0.1 Problema științifică abordată, scopul lucrării și obiectivele cercetării.

Problema știintifică se referă la manifestările cu caracter negativ în ceea ce înseamnă influența alcoolului și a drogurilor care reprezintă dezvoltarea unor comportamente infracționale și antisociale în cadrul societăți.

Scopul lucrări are rolul de a pune în evidență legătura dintre consumul de alcool și droguri și comportamentele infracționale având specificul problematic și cauzal specific.

1.1 Importanța și actualitatea subiectului

Infracționalitatea, consumul de alcool și alte droguri este prezentă ca fiind o problemă majoră în societatea contemporană. Acest subiect este definit de două planuri de manifestări sociale ce devin congruente în accepțiunea comportamentului adictiv care ne oferă informațiile despre manifestările sociale ale indivizilor și de modul în care aceștia își stabilesc formele legitime sau mai puțin legitime pentru a-și putea satisface nevoile adictive

Raportul dintre efectele comportamentului deviant și cel al consumului de alcool și droguri dețin o formă de manifestare corelată, dacă cele două forme deviante sociale sunt identificate în rutina comportamentală de zi cu zi a individului

1.2 Incadrări paradigmatice

Paradigma pe baza căreia poate fi prelucrat acest referat este paradigma cognitiv-comportamentală deoarece este acea paradigmă care permite raportarea la aceste categorii de oameni. Atât adicţiile cât şi fenomenul de infractionalitate pot fi foarte bine prelucrate prin intermediul acestei paradigme şi a teoriilor învăţării sociale.

Definind norma, ea reprezintă forma acceptabilă ce implică comportamente sociale care promovează și pune în valoare modul în care indivizii se manifestă într-un mod tipic, inteligibil și comprehensiv față de normele sociale pe care societatea le promovează în vederea unei realizări individuale acceptate de către societate (S. M.Rădulescu, 2000,p. 39).

Norma mai reprezintă tipul standardizat de comportament care în detrimentul regulilor sociale este văzută ca un comportament sănătos care implică coeziunea socială.(S.M.,Rădulescu, D. Banciu, 2000 ,p.18).

Valorile reprezintă tipuri de credințe și manifestări ce implică comportamente care adoptă criteri de selecție în ceea ce înseamnă atitudini dezirabile față de un comportament la care un individ recurge spre a se realiza în conformitate cu societatea sau cu sine

Studiul condiției umane pune în prim plan starea de evoluție onestă și sănătoasă prin care este ca fiind înțeleasă normală, dar existând înca o extremă a acestei forme care este una bolnavă și criminală punând în plan condiția patologică a manifestărilor exercitate de către un individ în detrimentul unei norme sau forme de organizare socială.

(CONDITIA UMANA, Margineanu Ed.Stiintifica ,Bucuresti 1973 pag. 10)

Conștiința reprezintă abordarea reală a realității și felul în care ea ajunge să fie percepută de către fiecare individ ca fiind un punct în care își pot modifica efectele realității prin decizii, ce le afectează prezentul și viitorul. Conștiința este soarta noastră luată în mână dar nu sub unghiul liberului albitru care decide tot, ci aceste ample organizări sau dezorganizări individuale pe plan psihologic și social se datorează caracterului inteligenței, a caracterului în sine și a emotivități de care dispunem iar pe de altă parte se mai datorează mediului economic, social și socio-cultural.

(CONDITIA UMANA N.Margineanu Ed.Stiintifica ,Bucuresti 1973 pag. 11)

Relativitatea devianței se referă la modul în care în societate pe baza contextului socio-cultural se produc anumite accepțiuni sau anumite judecăți în ceea ce înseamnă comportamentul valid și cel deviant căreia i se aplică judecăți de valoare. Un exemplu ar fi consumul de droguri tolerat în China sau în cultura islamică și prohibit în cultura occidentală și cel al consumului de alcool unde situația este inversă. (Radulescu ,1994 Editura HYPERION sociologia varstelor ,p 24)