Copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate

1.Aspecte generale

Schimbarile aparute în Romaniei dupa 1990 în sfera sociala si tranzitia la economia de piata au determinat aparitia de noi elemente, unele dintre ele influentand calitatea vietii si intrand în sfera protectiei sociale.

Este bine stiut faptul ca, pentru acea parte a populatiei care traieste in saracie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor, calitatea vietii este in continua scadere. Saracia, din perspectiva functionarii sociale normale presupune „inexistenta acelor mijloace care asigura subiectului o participare completa la viata sociala, o indeplinire completa a tuturor rolurilor care ii revin, o participare la activitatile formative minime care ii ofera sanse pentru a se dezvolta prin efort propriu”.

Analistii economici au remarcat faptul ca, jumatate din saracii Romaniei nu sunt dintre exclusii sociali (someri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilitati) sau semiexclusi (pensionari); ei sunt oameni care au slujbe stabile dar atat de prost retribuite incat nu le pot acoperi necesitatile elementare de viaţa.

Solutia gasita, de catre o parte a populatiei sarace, in vederea cresterii calitatii vietii este gasirea şi ocuparea unui loc de munca pe piata externa a fortei de munca. Interesul ridicat al romanilor de a pleca din tara (chiar pentru o perioada scurta de timp) si de a-si gasi un loc de munca in afara granitelor tarii este intarit si de datele statistice. Astfel, raportul de activitate pentru anul 2005, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, arata faptul ca, numarul total de muncitori mediati de această institutiei a fost de 42.758, din care 20.246 barbati si 22.512 femei, cu varste cuprinse intre 18-25 ani 8.439, intre 26-35 ani 20.097, intre 36 – 45 ani, 11.552 si peste 45 de ani 2.670, iar din totalul mai sus mentionat un numar de 5.675 proveneau din nord-estul tării.

Daca la inceputul anilor 1990 plecarile la munca in strainatate se faceau in special din judetele de la granita cu Serbia si Ungaria, ulterior s-a accentuat fenomenul de migrare din judete de interior. Initial, numarul curajosilor a fost mai mic, dar pe masura ce rezultatele muncii peste hotare au inceput sa se vada in vile, masini straine, prosperitate, locuitorii unor sate intregi au plecat sa caute de lucru in afara tarii. Astfel, in sate au ramas numai femeile, copiii si batranii, care, in lipsa barbatilor, sunt nevoiti sa plateasca muncitori cu ziua. Presa a semnalat situatii dintre cele mai bizare aparute ca urmare a exodului de forta de munca. Spre exemplu, in satele din Vrancea, in aceasta vara nu a avut cine sa coseasca fanul necesar pentru hranirea animalelor pe timp de iarna. In lipsa barbatilor, localnicii au apelat la lucratori cu ziua din Republica Moldova. Si situatia de acolo se intalneste in foarte multe zone ale tarii. Statisticile OMFM pe anul in curs arata ca au plecat romani din toate provinciile istorice, dar mai cu seama din Transilvania, unde, se stie, oamenii sunt vrednici si buni meseriasi. Statistica oficiala contrazice oarecum opinia generala, potrivit careia Moldova - unde cotele saraciei sunt mai ridicate decat in restul tarii - ar fi principala regiune care furnizeaza brate de munca pentru strainatate.

Totodata se observa o oarecare preferinta a romanilor din anumite regiuni pentru unele tari. Astfel, romanii din judetele Covasna, Harghita si Mures prefera sa munceasca in Ungaria si Austria (pentru ca vorbesc limba maghiara sau germana), cei din Moldova opteaza pentru Italia si Turcia, cei din Maramures se duc in Franta, iar cei din Teleorman - in Spania. De asemenea, se observa ca romanii ajung mai usor in tarile din sudul Europei.

2.Consecinte ale plecarii parintilor

Plecarea unuia sau a ambilor parinţi dintr-o familie, la munca in strainatate, se creioneaza ca un fenomen social. Observam acest lucru in jurul nostru, in familiile noastre sau la cei de langa noi, in mediul in care lucram sau in vecinatate, iar aceasta optiune este prezentata, de cele mai multe ori, ca o alternativa foarte facila de rezolvare a problemelor financiare, iar intentia initial buna de a schimba situatia economica a familiei, ajunge sa aiba in timp efecte asupra familie şi copiilor.

Daca veniturile cresc in familiile in care un parinte pleaca la munca in strainatate, se pare ca apar probleme in relatiile de cuplu si in cele cu copiii. Viata de familist la distanta duce la destramarea cuplurilor, la pierderea controlului asupra copiilor lasati in seama rudelor, la rabufnirea unor conflicte in stare latenta.

In multe cazuri, barbatul e cel care pleaca, iar femeia ramane in tara. Femeia isi asuma astfel singuratatea, se izoleaza de grupul de prieteni si refuza orice alte relatii. Si asta, in timp ce el cam uita sa dea semne de viata. Daca este si mama, tine casa, e si tata pentru copii, merge si la serviciu. Uneori clacheaza, iar pana la despartire nu mai e decat un pas.

In cazul copiilor separati cu anii de parinti, consecintele in plan psihologic sunt grave. Copiii manifesta tulburari psihice, efectele separarii de parinti depinzand mult de varsta lor in momentul despartirii. Sefa Centrului de Sanatate Mintala din Suceava, Elena Merticariu, medic primar in neurologie si psihiatrie infantila, a observat ca la copiii de varste mici, in special la cei din mediul rural, se instaleaza tulburari emotionale, de¬vin anormal de fricosi si timizi, au somnul agitat si cosmaruri. La cei mai mari de zece ani (mai ales din mediul urban), s-au observat tulburari de conduita care se manifesta prin com¬portament agresiv fizic si verbal, minciuna, abuz de alcool, fumat, absente si rezultate slabe la scoala. Copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate la lucru, li se dau sume mari de bani de buzunar, care ii propulseaza in grupuri de copii cu probleme de comportament si chiar de delincventa infantila.