Copiii și tinerii străzii

DEFINITIE : Copiii si tinerii strazii sunt acei copii sau tineri care stau permanent pe strada sau numai într-o anumita perioada a zilei, procurându-si singuri

si ilegal mijloacele de subzistenta, fara sa beneficieze de vreo forma de

protectie din partea parintilor ori a altor persoane abilitate de lege.

Folosind criteriul relatiei cu familia si criteriul vârstei, putem clasifica copiii si tinerii care traiesc pe strada in patru categorii :

I. Copiii care traiesc numai în strada si care nu au legaturi cu

familia sau cu institutia de ocrotire

Acesti copii traiesc permanent în strada si supravietuiesc printr-o adaptare continua la regulile inumane ale strazii. Îsi procura bani prin munca, cersit, prostitutie sau furturi marunte.

Atitudinea fata de familie e confuza sau e caracterizata prin indiferenta. Domina amintirile legate de viata institutionala sau viata petrecuta în strada.

Starea lor de igiena si sanatate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul strazii.

Pot fi întâlniti în canale, statii de metrou, santiere abandonate etc. Aproape toti consuma "aurolac", alcool si tutun, o parte dintre ei declarând ca ar dori "sa ia heroina", dar

nu au suficienti bani si se multumesc cu "aurolacul".

II. Copiii care muncesc în strada si care se întorc de regula zilnic

în familiile lor

In general, acesti copii nu frecventeaza scoala, cazurile de analfabetism fiind des întâlnite. Se afla ziua în strada (mare parte obligati de catre parinti), încercând sa câstige bani prin

cersit sau prin alte activitati (spalatul masinilor, vânzarea de marfuri, încarcat si descarcat de marfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitutie).

De regula, seara se întorc în familiile lor cu banii câstigati.Prezinta un risc ridicat de abandon definitiv al caminului familial, fie pentru ca vor ajunge sa considere, sub influenta altor copii din strada, ca banii li se cuvin, fie datorita presiunilor sau violentelor comise de parinti asupra lor de a contribui cu mai multi bani la cheltuielile zilnice ale familiei.

Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent în strada i-au determinat pe unii sa experimenteze "trasul din punga". Pot fi întâlniti în metrou, în zonele centrale si aglomerate ale capitalei, la intersectii, în marile magazine, în depozite sau angro-uri.

III. Tinerii care traiesc în strada

Prezenta lor în strada este urmarea esecurilor de reintegrare ale institutiilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jumatate dintre ei au depasit cinci ani de viata în strada.

Acesti tineri, desi nu mai sunt nici copii, nici adolescenti, din punct de vedere fizic si legal, totusi ei sunt asimilati, în continuare, categoriei copiilor strazii. De regula, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai strazii, cei care "fac" regulile grupului si cei care ofera protectie si sprijin celorlalti membri.

În rândul tinerilor, consumul de droguri a devenit în ultimii trei ani o problema serioasa, trecându-se de la "aurolac" la droguri tari, cum ar fi heroina, acum populara si cautata în rândul lor atunci când reusesc sa strânga suficienti bani pentru o doza.

Supravietuiesc din diverse munci (în general, munci grele), cersit sau furturi, iar adaposturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi vazuti în canale, statii de metrou, santiere abandonate etc

IV. Copiii care traiesc cu parintii în strada

Datele furnizate de Comisia Anti-Saracie în 2000 au indicat faptul ca 45% din populatia urbana si 55% din populatia rurala traieste sub pragul saraciei10. Aceasta situatie a condus la pierderea locuintelor de catre unele familii care au ajuns sa traiasca împreuna cu copiii sub cerul liber sau în adaposturi improvizate în baraci, santiere abandonate etc.

Parintii supravietuiesc cersind împreuna cu copiii lor sau din alte munci prestate de copii. Recurg deseori la actiuni de protest prin prezenta lor în fata institutiilor centrale de stat (Presedintie, Guvern, Primarie), însa fara câstig de cauza.

Practic, nu exista nici un serviciu social care sa ofere adapost temporar unei familii cu copii, cu exceptia mamelor cu copii foarte mici.

În aceasta categorie au fost inclusi si tinerii care traiesc în strada si au devenit parinti

Cauzele ajungerii în strada

Cauzele prezentei copiilor în strada sunt multiple si exista perceptia ca acestea sunt relativ deductibile: relatii conflictuale cu parintii sau cu unul dintre ei (de regula, tatal), neglijare, abuzuri fizice, sexuale, saracie acuta, conditii improprii si nesiguranta în centrele de plasament etc.

Însa dificultatea apare când se încearca parcurgerea inversa a traseului etiologic de la efect (ajungerea în strada) la cauza (depasirea problemelor acute din familie, necesara unei reintegrari familiale de durata), prin masuri care tin de asistenta sociala de urgenta. Depistarea cauzelor nu presupune ca au fost gasite si solutiile în vederea reintegrarii familiale si sociale a copilului sau tânarului întâlnit în strada. De aceea, discutiile prelungite cu privire la cauze ar trebui înlocuite cu

initiative de creare de servicii sociale adresate familiilor aflate în dificultate, revenirii copiilor la scoala si integrarii profesionale a tinerilor lipsiti de orice mijloc legal de subzistenta.

Atâta vreme cât serviciile existente se dovedesc insuficiente în raport cu dimensiunea

problematicii familiilor aflate în dificultate si a copiilor strazii, dezbaterile ar trebui sa se poarte pe crearea de oprtunitati pentru dezvoltarea lor.

Dupa ce un grup de specialisti au ales aleatoriu un anumit numar de copii ai strazii, si dupa ce acestia au fost intervievati , au fost stabilite cauzele ajungerii in strada, dupa cum puteti observa si in graficul de mai jos.